Zilele trecute s-a împlinit o lună de la izbucnirea conflictului armat dintre Ucraina şi Rusia. În acest context, o mare parte a populaţiei ucrainene s-a refugiat în statele vecine, printre care şi România. Conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră, în primele două săptămâni de război, în România au intrat în total 319.969 de refugiaţi ucraineni. Astfel, numeroase persoane cât şi reprezentanţi ai mediului de afaceri s-au implicat în programele umanitare destinate acestora. Prin urmare dacă vrei să ajuţi oferind locuri de muncă, este necesar să respecţi anumite considerente legale. Totodată, persoanele juridice care donează sume de bani pot beneficia de anumite facilități fiscale.
În primul rând, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 25/2014, cetățenii ucraineni care au în vedere obţinerea unui loc de muncă în România nu au nevoie de aviz de angajare pentru un interval de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Totodată, pentru a beneficia de toate măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pe durata celor nouă luni, cetăţenii ucraineni pot cere acordarea statutului de refugiat.
Odată cu dobândirea unei forme de protecție internaţională, aceștia vor putea fi înregistraţi în evidențele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă beneficiind astfel, gratuit, de informare şi consiliere profesională în vederea cunoaşterii pieţei muncii, cursuri de formare profesională etc., anunţă ANOFM.
Deoarece s-a constatat că un număr semnificativ de persoane care fug din calea războiului nu dețin documente justificative cu privire la calificarea profesională avută sau orice experiență în domeniu, la începutul acestei luni, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a transmis că doreşte să simplifice operaţiunile administrative privind dreptul de angajare pe teritoriul României.
Prin urmare, OUG nr. 20/ 2022 a fost adoptată pentru a armoniza legislaţia naţională cu Decizia Consiliului European nr. 2022/382 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, cu scopul de a introduce o protecție temporară.
Astfel, potrivit actului normativ menţionat, angajarea cetățenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi care nu dețin documente justificative privind calificarea profesională sau experiența necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu intervale de 6 luni, pentru maximum un an, în baza unei declarații pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României.
Însă de la această regulă există şi excepții. Dispoziţiile nu se aplică persoanelor care doresc să acceadă ori să exercite în România următoarele profesii: medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar şi arhitect sau oricare dintre profesiile menţionate la anexele nr. 2,4,8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea profesiilor reglementate din România.
O altă noutate adusă de OUG 20/2022 se referă la anumite facilităţi fiscale aplicabile persoanelor fizice și juridice care donează sume de bani către IGSU pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni, după um urmează:
➔ plătitorii de impozit pe profit pot deduce la calculul rezultatului fiscal donațiile în bani,
➔ plătitorii de impozit micro pot să scadă din baza impozabilă donațiile în bani,
➔ persoanele fizice care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, pot deduce cheltuielile cu donațiile în bani.
Ajutorul oferit de către români refugiaţilor ucraineni a fost elogiat la nivel global de numeroase publicaţii prestigioase.
