Se vorbeste mult despre concediul de odihna, ca drept al salariatului, despre provocarile gestionarii concediilor angajatilor si despre incalcari ale acestui drept, dar ce se intampla atunci cand angajatul refuza sa isi ia zilele libere? Da, este o realitate tot mai prezenta in randul angajatilor, mai ales cei aflati la inceput de cariera. Desi concediul ar trebui sa fie o perioada de relaxare si detasare de responsabilitatile zilnice, pentru unii, gandul de a lipsi de la birou genereaza anxietate si neliniste. Am fost si eu printre ei si vreau sa inveti din povestea mea.
De ce apare teama de concediul de odihna si ce consecinte are?
Nu exista doar un singur motiv. Factorii declansatori sunt mai multi, depinde si de circumstante, de postul ocupat, de momentul in care esti in evolutia carierei. Iata doar cateva dintre temerile asociate concediului de odihna:
- teama de a fi inlocuit (multi dintre noi se tem ca, in lipsa lor, altcineva va prelua responsabilitatile si, poate, le va face mai bine, iar aceasta frica alimenteaza ideea gresita ca a fi de neinlocuit inseamna a fi permanent prezent)
- frica de a pierde proiecte sau oportunitati importante (ajungem sa ne gandim ca daca lipsim cateva zile, riscam sa ratam intalniri decisive, promovari sau proiecte importante)
- temeri legate de imaginea profesionala (asociem concediul cu lipsa de implicare sau de loialitate, iar ideea de deconectare cu risc)
- dependenta de munca (apare atunci cand munca devine un mecanism de validare personala)
Consecintele evitarii concediului de odihna
Amanarea concediului de odihna poate avea in timp consecinte atat asupra randamentului nostru la locul de munca (paradoxal, din dorinta de a fi mereu prezenti si performanti ajungem sa nu mai fim la fel de buni), cat si asupra sanatatii noastre.
Astfel, apar:
-epuizare fizica si mentala
-scaderea productivitatii
-probleme de sanatate (probleme cardiovasculare, insomnii, tulburari digestive sau anxietate)
-dezechilibru munca-viata personala
Experienta mea si cum am reusit sa ma detasez!
Nu esti singurul in aceasta situatie! Important este sa constientizezi si sa iei masuri!
Am fost si eu acolo, angajatul care tinde catre perfectiune, mereu prezent si mereu la datorie, cu un simt al raspunderii si cu un sir lung de temeri.
La inceput de cariera alegeam sa aman pe cat posibil concediul si chiar sa primesc atentionari de la departamentul de resurse umane legate de refuzul de a beneficia de zilele libere. In timp, am resimtit consecintele si treptat am luat masuri.
Mai intai am acceptat varianta unui concediu de odihna fragmentat (astfel incat sa nu simt ca lipsesc prea mult de la munca). Apoi, am pregatit terenul din timp (mi-am gestionat proiectele urgente si importante inainte de zilele libere, am transmis colegilor posibilitatea de a ma contacta in cazul in care aveau nevoie de informatii de la mine- avand in permanenta telefonul deschis si laptopul in bagaj, am organizat sarcinile astfel incat sa bifez anumite task-uri inainte de concediu si sa las lucrurile in ordine). La urmatoarea etapa am reusit sa setez emailul si telefonul pe „out of office”, sa deleg responsabilitatile si sa evit sa verific mailul de serviciu in concediu.
Cu exercitiu, am inteles ca zilele libere sunt necesare si nu reprezinta un moft, iar astazi ma pot detasa de munca in concediul de odihna.
