Între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate, dar vor fi create noi locuri de muncă. Experții Digital HR susțin că, până în 2030, robotizarea și platformele software integrate vor duce la dispariția, în linii mari, a activităților umane repetitive, precum cele din agricultură, asamblarea industrială, confecții și alte industrii. De asemenea, vor dispărea mare parte din joburile asociate cu gestiunea contractelor, contabilitate, activități profesionale din administrația publică și companii. Iar marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, estimează stimărilor McKinsey Global Institute (MCI), este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor.
Analiști de date, software developers, specialiști Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales și marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulți dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile românești și internaționale le oferă și pentru care, din păcate, nu găsesc mulți candidați. De ce? Pentru că, în România, prea puțini sunt cei care se adaptează cerințelor pieței muncii.
Numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%. Mai mult, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Cursuri de pregătire gratuite
În afară de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piața forței de muncă, și statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceștia, 10.088 sunt șomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
Citeste continuarea pe Revista Cariere
