A fost nevoie de ceea ce economistii numesc fenomenul „lebedei negre” pentru ca economia lumii sa se prabuseasca total. Precum un efect de domino, sistemele financiare ale tarilor s-au antrenat unele pe celelalte, provocand dezastrul total. Iar ca sa va faceti o idee despre dimensiunea acestui dezastru, trebuie stiut faptul ca, in 2019, anterior crizei de coronavirus, Produsul Intern Brut global era prevazut sa creasca cu 3,4% in anul 2020. Acum, insa estimarile au ajuns la 2,4% si continua sa scada. Era normal, prin urmare, ca in fata unei amenintari de o asemenea amploare, economiile lumii sa asigure masurile de salvare pe care le-au considerat cele mai oportune. Ca si inainte de criza, insa, cei mari au asezat portii indestulate la masa natiunilor pe care le conduc, iar cei mici, dupa posibilitati, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza:
Statele Unite versus Uniunea Europeana
Statele Unite, spre exemplu. Statele Unite are un produs intern brut de 21,439 miliarde de dolari. Ce ajutor acorda economiei institutiile sale financiare, in special Rezerva federala? 2000 de miliarde de dolari, adica aproximativ 10% din Produsul Intern Brut. Mergem mai departe. Uniunea Europeana. Dupa deblocarea unui stimul de 750 de miliarde de dolari, deci sensibil mai mic decat cel american, Angela Merkel a semnalat ca este dispusa sa bage mana si mai adanc in buzunar cu o rezerva de 454 miliarde de dolari aflata in Mecanismul European de stabilitate.
Chiar si asa, insa, suma este mai mica decat cea injectata de americani, asta in conditiile in care Uniunea Europeana are un Produs Intern Brut comparabil cu cel de peste Ocean, mai precis de 18,705 miliarde de dolari. Asta ca sa nu mai spunem ca pentru a se apropia de procentul de 10% din PIB deblocat de americani, europenii trebuiau sa aloce cel putin o suma dubla.
Cat cheltuie diversele tari europene
Pentru o analiza mai detaliata, sa mergem insa la firul ierbii si sa vedem ce au facut diverse state europene pe cont propriu, fara sumele directionate de catre Uniunea Europeana, iar la final o sa vedem si unde se afla Romania. Franta, spre exemplu, anuntase in prima saptamana a pandemiei un ajutor de 45 de miliarde de euro pentru afacerile lovite de recesiune, ceea ce bineinteles ca reprezinta o fractie infima din Produsul Intern Brut al acestei tari de 2,583 miliarde de dolari. Macron, cu alte cuvinte, nu s-a aratat foarte dispus sa ajute afacerile mici si mijlocii.
Germania, in schimb, motorul economic dintotdeauna al proiectului European, a deblocat ea singura un ajutor egal cu cel oferit de Banca Centrala Europeana pentru intregul continent, ceea ce, arata, in sine, cat de potenta este economia germana. Cat priveste raportul vis-a-vis de Produsul Intern Brut al acestei tari, cifra acestuia se situeaza la aproape 3,450 de miliarde de euro, ceea ce arata faptul ca americanii nu au acordat ajutorul cel mai mare raportat la PIB. Mai avem nevoie de exemple? Foarte bine, le putem studia in continuare. Marea Britanie, o alta economie importanta, pana nu demult in zona Euro, a dislocat in total 350 miliarde de lire sterline ca ajutor in actuala criza, ceea ce reprezinta aproximativ 14% din PIB-ul acestei tari. Ceea ce demonstreaza, daca mai era nevoie, ca nu numai americanii se apleaca intr-un mod cat se poate de serios asupra acestei probleme, cel putin din punct de vedere financiar.
Cum sta Romania?
Ei bine, daca ne uitam in ograda proprie, stim deja ca ajutorul acordat de Guvernul Romaniei mediului economic se situeaza undeva in zona unui plafon maxim de 15 miliarde de lei, ceea ce inseamna putin peste 3 miliarde de euro. Ce presupune asta in raport cu Produsul intern brut? Avand in vedere ca acesta era de 222 miliarde de euro la nivelul anului 2019, rezulta ca ajutorul este mult sub standardele stabilite de marile puteri. Sigur, nu ca ne-am putea compara cu ei, dar lucrurile puse in perspectiva ajuta intotdeauna. Alte masuri anuntate de romani au fost rambursarea TVA in valoare de 9 miliarde de dolari, plata concediilor medicale scadente in cuantum de 2,7 miliarde de lei si o suma de 200 de milioane de lei pentru carantina si izolare. Chiar si asa, insa, aceste sume sunt timide si, chiar daca nu se poate face o comparatie directa cu economiile mari ale lumii, ca de obicei Romania se plaseaza undeva la coada esalonului. Doar un pic mai la sud, spre exemplu, in Grecia, tara in care romanilor le place sa isi petreaca vacantele, oficialii au injectat 6,8 miliarde de euro pentru a ajuta sectorul economic afectat de pierderea locurilor de munca, suma care reprezinta 3,5% din intreaga economie a acestei tari. Doar Bulgaria a anuntat un ajutor mai mic decat romanii (566 milioane de dolari), dar sigur ca o astfel de comparatie nu poate incalzi pe nimeni. Cel putin nu in aceste vremuri.
