Președintele Băncii Centrale Europene - BCE, Christine Lagarde, continuă să insiste pe faptul că inflația anuală în zona euro nu va depăși ținta de 2% până la sfârșitul anului, refuzând în consecință să adopte măsuri pentru temperarea presiunilor inflaționiste.
Poziția sa este contestată însă de tot mai multe voci, care nu văd o temperare de la sine a majorărilor de prețuri, pe parcursul lui 2022.
Piețele financiare din Europa, de exemplu, nu sunt atât de sigure și pariază pe o creșterea a prețurilor care se va dovedi a fi mai durabilă decât prognozele venite de la BCE.
Record de inflație în decembrie
În prezent, estimarea este că vârful de creștere a prețurilor în Europa, pe fondul exploziei prețurilor din zona de energie, va avea loc în septembrie 2022.
Christine Lagarde și-a întărit însă poziția potrivit căreia Banca Centrală Europeană nu poate retrage stimulentele legate de pandemie în același ritm cu Rezerva Federală Americană, care se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în martie.
Revenirea economică din Europa și SUA se mișcă cu viteze diferite, potrivit lui Lagarde, care a spus în mod repetat că presiunea ascendentă asupra prețurilor de consum din zona euro din cauza crizei de aprovizionare și a costurilor energiei se va diminua treptat.
”Nu există nicio îndoială în mintea mea” că BCE va acționa odată ce criteriile sale de inflație vor fi îndeplinite, a spus Lagarde vineri într-un panel virtual al Forumului Economic Mondial, potrivit Bloomberg.
Astfel, BCE vede în prezent creșterea prețurilor sub ținta de 2% în 2023 și 2024. Dar se confruntă cu presiuni să ia măsuri după ce inflația a atins un record de 5% luna trecută.
Grad mare de incertitudine
În timp ce oficialii au convenit să înceteze cumpărarea de obligațiuni de urgență, ei spun că o creștere a ratei dobânzii este foarte puțin probabilă în acest an.
Cu toate acestea, chiar voci din zona Consiliului guvernatorilor admit că în acest moment există un grad mare de incertitudine.
Robert Holzmann, membru al Consiliului guvernatorilor BCE și președinte al băncii centrale din Austria, a declarat pentru Reuters că există ”o mare incertitudine” cu privire la cât timp va rămâne inflaţia cu mult peste ţinta de 2% a instituției care reglementează politica monetară în zona euro.
”Nu este exclus ca acest lucru să se întâmple. Cu toate acestea, nu ştim dacă inflaţia se va menţine la un nivel mai ridicat până la urmă", a declarat Holzmann, potrivit sursei citate.
”Este, prin urmare, inflaţia un munte sau va devini un platou înalt? Există o mare incertitudine în acest sens, deoarece nu poate fi reprodusă foarte bine de modelele noastre”, a adăugat el.
”În principiu, există, prin urmare, pericolul unei spirale salarii-preţuri. Cred, totuşi, că reprezentanţii angajaţilor şi ai angajatorilor acţionează aici foarte raţional şi atent”, a mai spus Holzmann.
Mai multe țări cer măsuri împotriva creșterilor de prețuri
Trebuie amintit faptul că politicile BCE sunt în acest moment puternic contestate în Germania, unde inflația anuală a ajuns la o cotă nemaiîntâlnită de zeci de ani, iar populația și reprezentanții politici sunt nemulțumiți de refuzul lui Christine Lagarde de a crește rata dobânzii de politică monetară pentru a tempera creșterile de prețuri.
Țările baltice, se asemenea, se confruntă cu rate ale inflației anuale de peste 10%, iar aderarea lor la uniunea monetară le pune în situația de a adopta măsuri pentru combaterea creșterilor de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Polonia și Ungaria.
Inflația foarte mare a ajuns să reprezinte o provocare pentru 2022 în multe țări europene, inclusiv România, în condițiile în care majorările de venituri sunt departe de a ține pasul cu cele de prețuri, prin urmare are loc o scădere puternică a puterii de cumpărare a populației, care se reflectă automat în obiceiurile de consum.
