Schimbari importante in codul muncii

Schimbari importante in codul muncii

Ati auzit de banca orelor de munca? Ei bine, pana saptamana aceasta, cand Senatul a adoptat tacit un proiect care modifica semnificativ Codul muncii, nimeni nu auzise. Dar angajatii si angajatorii deopotriva ar face bine sa ia nota de existenta acestuia, intrucat sunt vizati in mod direct.

Orele de munca vor fi monitorizate

Astfel, conform proiectului, cu ajutorul bancii orelor de munca se vor contoriza zilnic orele petrecute la munca, media acestora neputand depasi 40 de ore pe saptamana. Mai mult, cele doua parti implicate vor trebui sa semneze un contract in care sa stipuleze clar despre cate ore de munca este vorba in decursul respectivei luni.

Iar toate acestea vin ca urmare a unui alt concept post-pandemic, mai precis asa-numita munca flexibila, dupa cum se arata din expunerea de motive: „Relansarea economiei Romaniei poate fi facuta doar in conditiile in care vor fi implementate masuri reale de adaptare si flexibilizare a pietei muncii, astfel incat in actualul context dominat de efectele pandemiei, salariatii sa poata sa realizeze un echilibru real intre viata familiala si locul de munca”.

In plus, angajatorii ar putea comprima orele de lucru ale salariatilor, in asa fel incat acestia sa beneficieze de o zi libera la final de saptamana sau de pana la doua luni libere intr-un an. In cazul acestei ultime variante, insa, cele doua luni libere vor fi neplatite, nefiind considerate concediu.  

Munca in regim de permanenta si munca partajata

O alta masura importanta din proiect se refera la munca in regim de permanenta, prin aceasta intelegandu-se faptul ca salariatul nu va putea parasi perimetrul locului de munca intre doua si trei saptamani, timp in care angajatorul trebuie sa ii asigure cazarea si mancarea. Intr-o asemenea situatie, insa, salariatii vor beneficia de un spor de izolare stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.

Nu in ultimul rand, in premiera pentru Romania se introduce si conceptul de „munca partajata”, astfel incat angajatorul va putea imparti acelasi loc de munca intre mai multi salariati.

Toate bune si frumoase, veti spune, dar nu lasa aceste prevederi loc de prea multe interpretari, ba chiar de abuzuri, putand deveni foarte usor discretionare? Cu alte cuvinte, ce garantie are un angajat ca angajatorul face partajarea pe criterii de merit, sau ce se intampla in momentul in care, independent de vointa lui, angajatul nu poate respecta numarul orelor de munca asupra carora si-a dat acordul in prealabil etc.? Raspunsul este relativ simplu si tine mai ales de felul in care va intelege angajatorul sa interpreteze, respectiv sa aplice noua metodologie prevazuta pentru Codul muncii. Sigur este insa ca, la cat de bulversata este oricum piata muncii din Romania, orice schimbare, oricat de mica, risca sa o arunce intr-un haos si mai mare decat cel in care se afla deja. Iar intrebarea este daca forta de munca din Romania are nevoie de asa ceva.