Uniunea Europeana ar trebui sa puna in aplicare un ”pact fiscal verde” bazat pe o ”regula de aur verde” care ar exclude contributiile publice nete pentru protectia climei de la calculele privind deficitul si datoriile publice, conform noilor reguli fiscale.
Fara posibilitatea finantarii deficitului, UE nu isi va atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon, sustine cunoscutul economist german Guntram Wolff, intr-un editorial publicat de Euronews.
Din cauza constrangerilor politice si economice, consolidarea bugetului ar urma sa vina in detrimentul investitiilor.
Sustenabilitatea datoriilor trebuie luata in serios
Totusi, o relaxare generala a regulilor fiscale nu ar trebui sa aiba loc: preocuparile privind sustenabilitatea datoriei trebuie luate in serios, iar incalzirea globala in sine poate reduce cresterea.
Cheia pentru o regula de aur verde de succes consta intr-un sistem clar care determina si controleaza ce este investitia verde reala si ce este doar spalarea verde .
Acest lucru necesita definitii atente si supraveghere institutionala. In general, stabilirea unei noi reguli de aur verde ar fi o completare utila la cadrul fiscal existent al UE, arata Guntram Wolff.
Investitii masive in infrastructura digitala si verde
Economia Uniunii Europene iese din cea mai grava recesiune de dupa al Doilea Razboi Mondial, iar previziunile de crestere au fost revizuite in sus pentru 2021 si 2022.
Pe masura ce economia isi revine, strategia de retragere a sprijinului fiscal masiv injectat in timpul pandemiei va fi cruciala pentru a asigura finante publice sustenabile.
Din acest motiv, Comisia Europeana a inceput acum revizuirea regulilor blocului comunitar, care au obligat pana acum statele membre sa-si mentina deficitul public sub 3% si datoria sub 60% din PIB. Ar trebui sa ramana la fel?
Un aspect important al consultarii se refera la nevoia de investitii. Comisia avertizeaza deja ca vor fi necesare investitii substantiale in infrastructura digitala si verde, precum si masuri de reglementare si fiscale pentru a indeplini obiectivele blocului pe termen mediu si lung.
Plus 100 de miliarde euro pe an cheltuieli guvernamentale
Doar obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% inainte de sfarsitul deceniului va cere 520 de miliarde de euro anual in contributii suplimentare – comparativ cu cifrele observate in deceniul precedent –, cu 390 de miliarde de euro doar pentru sectoarele Transport si Energie, estimeaza Bruxelles-ul.
O parte semnificativa a acestor cheltuieli noi va trebui sa fie finantata de sectorul public, raportul public-privat fiind estimat la 1 euro din fonduri publice pentru fiecare 4 euro investiti de capitalul privat.
Avand in vedere ca unele dintre investitiile necesare sunt bunuri publice, cheltuielile guvernamentale trebuie majorate cu aproximativ 100 de miliarde de euro pe an. Aceasta inseamna un efort mare care asteapta sa fie finantat.
Principala provocare politica pentru ministerele de finante europene in urmatorii ani va fi reducerea deficitelor si, in acelasi timp, cresterea investitiilor verzi.
In plina criza a euro, consolidarea bugetara in UE a avut loc foarte rapid, ceea ce a determinat o noua recesiune in 2012. Majoritatea tarilor au ales sa adopte politici de austeritate si sa reduca cheltuielile publice. Acest scenariu trebuie evitat in anii post-Covid.
Bugetele curente impiedica atingerea tintelor privind tranzitia verde
Cu toate acestea, o relaxare generala a regulilor fiscale – asa cum solicita Madrid, Roma si Paris – nu ar oferi stimulente directe pentru a stimula investitiile ecologice si, in schimb, ar risca deficite excesive in vremuri favorabile – o abordare economica prin politici ciclice.
Prin urmare, nu este o abordare adecvata pentru a urmari o reforma de anvergura a normelor actuale.
Dar, pe de alta parte, daca statele membre sunt de acord sa-si scuteasca proiectele verzi de cerintele de deficit, acestea ar crea stimulente pentru a mentine fluxul de bani in actiunile de mediu in urmatorul deceniu, chiar si in faza de consolidare.
In timp ce ideea scutirii investitiilor de deficite a fost respinsa in trecut, exista acum motive intemeiate pentru a justifica finantarea deficitului pentru proiectele de mediu.
Restructurarea sistemului energetic si a infrastructurii de transport este un efort urias, care, avand in vedere constrangerile politice si economice, pur si simplu nu poate fi finantat din bugetele curente.
Nevoia de a injecta bani in tranzitia climatica este atat de colosala incat capata inevitabil o dimensiune macroeconomica.
”Daca statele membre sunt de acord sa-si scuteasca proiectele verzi de cerintele de deficit, ar crea stimulente pentru a mentine fluxul de bani in actiuni de mediu.”, a conchis economistul german.
