România, la coada clasamentului european privind calitatea vieţii în 2021

România, la coada clasamentului european privind calitatea vieţii în 2021

Potrivit unui studiu realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative în colaborare cu Deloitte, România se află pe locul 44 din 168 de țări în clasamentul mondial, însă, continuă să ocupe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, din perspectiva Indicelui de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Prin urmare, ţara noastră a înregistrat un scor de  78,41 puncte din 100, o notă într-adevăr mai mare comparativ cu anul precedent (78,35 de puncte din 100 în 2020), împărţind astfel podiumul cu țări care fac parte din a treia categorie de clasament, respectiv Argentina, Ungaria și Bulgaria. 

Ce reprezintă indicele de progres social?

Indicele de Progres Social (IPS) constituie un exponent care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, analizând trei elemente principale, anume, nevoi de bază, bunăstare şi oportunităţi. În acest context, metodologia specifică menţionează acordarea unui anumit punctaj pentru următoarele aspecte esenţiale, după cum urmează

➔     nevoi de bază - hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală

➔     bunăstare - accesul la educație de bază, informații și comunicații, sănătate și bunăstarea, calitatea mediului

➔     elemente care privesc eventuale oportunități - drepturile omului, libertatea indivudual[ și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.

În funcţie de scorul primit, țările participante la studiu sunt grupate în ordine descrescătoare în șase categorii distincte. Aşadar, “Categoria 1” face referire la ţările cu cei mai mari Indici de Progres Social, iar “Categoria a 6-a”, statele cu punctajul cel mai scăzut.

România, privire de ansamblu

În clasamentul global, România se regăsește în primele 50 de țări la toate cele trei categorii menţionate, respectiv, nevoi de bază (locul 41), oportunități (locul 45) și bunăstare (locul 50). Totodată, corelând punctajele oferite fiecăruia dintre indicatorii analizaţi în cadrul celor trei categorii fundamentale, țara noastră a obținut scoruri semnificative pentru accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38), drepturile omului (locul 41) și accesul la educație avansată (locul 43).

Pe de altă parte, indicii de referinţă unde România a înregistrat punctaje mai slabe privesc incluziunea socială (locul 85), sănătatea și bunăstarea (locul 81) și accesul la educația de bază (locul 73).

Scurtă retrospectivă a modificărilor indicelui în perioada 2011-2021

Începând cu 2011, indicele global a crescut cu 4,63 puncte, ajungând astfel la 65,05 în 2021, chiar dacă creşterile înregistrare nu se regăsesc la nivelul tuturor elementelor analizate. Mai mult, în intervalul 2011-2021, nu mai puţin de 147 dintre țările analizate, reprezentând astfel un procent de 86%, au înregistrat o majorare cu cel puțin un punct la capitolul calitatea vieții și bunăstarea socială.

În ultimul deceniu, anumiţi factori s-au poziţionat mult mai bine la nivel mondial, printre care accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertate personală și de a alege. Contrar acestui fapt, drepturile personale fac parte din categoria indicatorilor care au scăzut în decursul ultimilor ani, în timp ce incluziunea și  siguranța personală sunt caracterizate de inactivitate.

Analiza detaliată pentru România poate fi consultată aici.