România s-a situat în 2020 pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința cotelor din PIB locate atât pentru cheltuielile vizând protecția socială și sănătatea, cât și pentru educația populației.
Guvernul de la București a alocat procente din PIB mult inferioare mediei europene acestor domenii vitale pentru populație.
Astfel, cel mai mare precent din PIB a fost alocat în 2020 pentru ”protecție socială” de țări precum Franța – 27,3%, Finlanda – 25,7% și Italia – 25,2%.
La polul opus se află Irlanda, cu 10,2% din PIB, Malta – 12% și Bulgaria – 13,1%.
România, cu 13,8% din PIB, se află în plutonul codaș al țărilor care au cheltuit mai puţin de 14% din PIB pentru protecție socială, mult sub media de 22% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, potrivit Eurostat.
Sănătatea și educația, la coada listei de priorități
Cea mai mare cotă a cheltuielilor guvernamentale alocate în 2020 pentru ”sănătate” a fost consemnată în Cehia și Austria, cu 9,2%, urmate de Franța – 9%.
La polul opus se află Irlanda şi Polonia (ambele cu 5,4% din PIB), dar și România (5,5% din PIB).
România se regăsește pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și în privința procentului din PIB alocat educației, cu 3,7% din PIB, alături de Irlanda – 3,1% și Bulgaria – 4%.
În schimb, pentru ”afaceri economice” România a alocat în 2020 un procent de 6,3% din PIB, iar cheltuielile cu serviciile publice generale s-au situat la cota a 5,1% din PIB.
Suedia a alocat în 2020 cel mai mare procent al cheltuielilor publice din UE către zona de educație – 7,2%, Croația și Malta, cu 11,3% din PIB și 10% din PIB dețin cea mai mare cotă a cheltuielilor publice îndreptate către ”afaceri economice”, iar Italia (8,7%) și Grecia, alături de Finlanda (ambele cu 8,4%) dețin cele mai mari procente din PIB cheltuite pentru ”servicii publice generale”.
Majorarea cheltuieilor cu protecția socială în UE
Echivalentul a 22% din PIB-ul Uniunii Europene au reprezentat cheltuieli guvernamentale îndreptate către ”protecția socială”, domeniul fiind urmat de ”sănătate” cu 8%, ”servicii publice generale” (afaceri externe și tranzacții în numele datoriei publice) cu 6,2%, ”afaceri economice” cu 6,1% și ”educație” cu 5%.
Au urmat ”ordine publică și siguranță” cu 1,8% din PIB, ”apărare” – 1,3%, ”recreere, cultură și religie” – 1,2%, ”protecția mediului” – 0,9% din PIB, respectiv ”locuințe și facilități” – 0,6% din PIB.
Cele mai mari creșteri de cheltuieli publice în 2020 la nivelul UE au fost consemnate pentru ”protecție socială” – plus 238 de miliarde euro, dintre care 118 miliarde euro au fost direcționate către ”șomaj”, apoi au urmat sectoarele ”afaceri economice”, cu plus 206 miliarde euro și ”sănătate” – plus 95 miliarde euro.
Context special, marcat de pandemie
Pe fondul pandemiei de coronavirus, nivelul cheltuielilor guvernamentale totale a crescut în 2020, în țările blocului comunitar, la nivelul de 53,1% din produsul intern brut – PIB.
Este o majorare semnificativă, de la 46,5% în anul anterior, survenită atât ca urmare a reducerii valorii PIB, dar și a majorării valorii nominale a cheltuielilor de la 6,5 mii de miliarde euro în 2019 la 7,1 mii de miliarde în 2020 – un plus de 598 miliarde de euro, echivalentul a 9,2%.
Cea mai mare parte din cheltuielile guvernamentale s-au îndreptat în zona protecției sociale și în domeniul sănătății, având în vedere contextul special al anului 2020, marcat de pandemie.
