Romania s-a aflat anul trecut la coada clasamentului in privinta adultilor care au folosit zilnic internetul. Discrepanta dintre tarile cu cele mai mari rate si Romania si Bulgaria, aflate din nou pe ultimele pozitii, este relativ mare.
Astfel, in timp ce media europeana a fost de 80 %, cele mai mari procente au fost inregistrate la noi in tara in Regiunea Vest: 69% si Regiunea Bucuresti – Ilfov: 67%.
Au urmat Regiunea Nord – Vest: 66%, Regiunea Centru: 65%, Regiunea Sud – Est: 60%, Regiunea Sud – Muntenia: 59%, Regiunea Sud – Vest Oltenia: 57%, Regiunea Nord – Est: 55%, gradul de folosire a internetului la noi in tara fiind mai mare cu cat nivelul de trai este mai ridicat.
Rata a crescut de la 65% la 80% in cinci ani
Potrivit statisticii publicate de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene, procentul adultilor cu varste intre 16 si 74 de ani, din tarile membre UE, care au folosit zilnic internetul, a crescut la 80% in 2020, in comparatie cu 65% in 2015.
Majoritatea regiunilor nordice si vestice ale UE au raportat anul trecut rate ridicate de folosire a internetului de catre adulti in fiecare zi, proportia in randul orasenilor fiind mai mare decat in mediul rural.
Cel mai mare procent de adulti care au folosit zilnic internetul a fost consemnat in regiunea Helsinki-Uusimaa din Finlanda: 96%.
Au urmat, cu procente asemanatoare, regiunile Hovedstaden din Danemarca si Stockholm din Suedia, ambele cu o rata de 95%.
Alte doua regiuni din Danemarca, Syddanmark si Midtjylland au inregistrat o rata de 94% a adultilor care au folosit zilnic internetul.
Zona Moldovei, ultima in clasament
De cealalta parte, cele mai mici procente au fost inregistrate in Bulgaria si Romania, dupa cum urmeaza: regiunea bulgara Severozapaden: 53%, urmata de regiunile Nord-Est din Romania: 55% si alte trei regiuni din Bulgaria, Severen tsentralen: 55% si Yugoiztochen, alaturi de Yuzhen tsentralen, cu 56%.
Trebuie amintit ca in luna septembrie 2021 Comisia Europeana a inclus Romania pe lista tarilor membre UE care sunt amenintate cu masuri juridice, fiind subiectul unei proceduri de infringement ce a fost deschisa de Executivul comunitar ca urmare a intarzierii punerii in aplicare a legislatiei UE in domeniul digital si mass-media.
Astfel, Codul european al comunicatiilor electronice modernizeaza normele actuale ale UE in domeniul telecomunicatiilor, adaptandu-le la era digitala.
Avantajele Codului european al comunicatiilor electronice
Din cauza transpunerii intarziate, consumatorii si intreprinderile nu pot beneficia de: norme clare si favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali – aceleasi norme se aplica in intreaga Europa, convergand catre o piata unica incluziva, o mai buna calitate a serviciilor – consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari si de o acoperire mai mare intrucat codul incurajeaza concurenta in materie de investitii, în special in retelele de foarte mare capacitate, inclusiv in retelele 5G.
De asemenea, consumatorii si intreprinderile nu pot beneficia de armonizarea normelor (codul sporeste previzibilitatea in materie de reglementare, inclusiv in ceea ce priveste asignarea spectrului de frecvente radio), protectia consumatorilor (codul le aduce beneficii consumatorilor si ii protejeaza, indiferent daca utilizatorii finali comunica prin intermediul serviciilor traditionale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web) si corectitudine (codul asigura egalitatea de tratament pentru toti actorii din sectorul serviciilor de telecomunicatii, indiferent daca acestia sunt traditionali sau folosesc servicii bazate pe aplicatii).
