Romanii au un simt al proprietatii foarte dezvoltat. Pe credite sau din economii, stranse cu greu de cei mai multi, achizitia de locuinte ramane un fenomen in Romania, comparativ cu alte state din Uniunea Europeana. 94,3% dintre gospodarii detin o locuinta, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeana. Aceasta tendinta se manifesta chiar si in randul celor aflati in risc de saracie, arata cele mai recente date publicate de BNR in Raportul asupra stabilitatii financiare.
Romania, tara proprietarilor de locuinte
Rata de detinere a proprietatii in Romania arata o cultura puternic orientata spre proprietate, indiferent de venit. Romanii isi doresc sa aiba casa lor, chiar si atunci cand asta inseamna sa se indatoreze pe viata.
Conform celor mai recente date publicate de BNR in Raportul asupra stabilitatii financiare avutia neta a populatiei in Romania a crescut semnificativ in ultimul deceniu, stocul de active imobiliare s-a dublat in perioada 2014-2024, in timp ce portofoliul de active financiare ale populatiei aproape ca s-a triplat in acelasi interval de timp.
Specialistii BNR semnaleaza faptul ca pe de o parte, comportamentul populatiei, caracterizat de o rata de economisire negativa reflecta o tendinta spre un consum care depaseste veniturile disponibile, indicand utilizarea fie a unor surse externe de finantare, cum ar fi imprumuturile, fie a lichiditatilor anterior acumulate. Pe de alta parte, populatia alege sa investeasca, de regula in locuinte, chiar si in absenta unei capacitati de economisire. Acest comportament contribuie la mentinerea celei mai ridicate rate de detinere a unei locuinte la nivelul UE (94,3 la suta, 2024), predispozitia fiind manifestata inclusiv in randul persoanelor la risc de saracie.
Potrivit raportului, in ceea ce priveste creditele acordate populatiei, evolutiile au fost diferite la nivelul categoriilor de credit in primul trimestru al anului 2025:
- standardele de creditare aferente imprumuturilor de consum au fost inasprite
- segmentul de imprumuturi destinate achizitiei de terenuri si locuinte a consemnat o relaxare a standardelor de creditare.
- scadere a cererii pentru creditele de consum destinate populatiei
- crestere a cererii pentru imprumuturile destinate achizitiei de locuinte si terenuri.
Investitiile imobiliare continua
Datele raportului BNR arata ca imprumuturile pentru investitii imobiliare au crescut cu 5,2 la suta in termeni anuali in martie 2025, in ciuda scaderii abrupte a creditelor acordate prin programul guvernamental ,,Prima Casa/Noua Casa”. Pe programul guvernamental cererea s-a diminuat constant in perioada recenta pe fondul ofertei de credite ipotecare standard mai avantajoasa practicata de banci.
Datele oficiale arata ca majoritatea tranzactiilor imobiliare sunt finantate din surse proprii, numai 22,2% dintre acestea avand la baza un credit imobiliar (pentru T4 2024).
Aproape jumatate dintre debitorii care au accesat un credit imobiliar in primele trei luni ale anului 2025 au o varsta cuprinsa intre 30 si 40 ani.
Cerere mare, oferta deficitara
Datele oficiale din cadrul Raportului asupra stabilitatii financiare mai indica si faptul ca oferta de locuinte disponibile pentru vanzare se mentine deficitara comparativ cu cererea, existand 1,36 cumparatori pentru o proprietate.
Numarul tranzactiilor imobiliare a crescut cu 1,5 la suta in perioada aprilie 2024 – martie 2025 fata de perioada corespondenta anterioara, pe fondul avansului vanzarilor in restul tarii, in timp ce in Bucuresti evolutia tranzactiilor imobiliare a fost relativ constanta. Motorul activitatii de tranzactionare a fost reprezentat de judete precum Constanta sau Ilfov.
