Romanii abia se mai ajung cu banii, arata datele INS

Conform unui comunicat facut public astazi de Institutul National de Statistica, Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2020, în termeni nominali, 5119 lei pe gospodărie şi 1989 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei, in schimb, au fost în trimestrul I 2020, în medie, de 4269 lei lunar pe gospodărie (1659 lei pe persoană) şi au reprezentat 83,4% din nivelul veniturilor totale. Nu trebuie sa fii vreun mare expert ca sa realizezi ca o familie nu isi mai poate permite multe alte lucruri pe langa cele de baza cu diferenta ramasa.

Astfel, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4710 lei lunar pe gospodărie (1830 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 409 lei lunar pe gospodărie (159 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din agricultură (1,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%) precum şi veniturile în natură (8,0%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,7%). De asemenea, trebuie notat, dupa cum arata datele INS, ca mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Nu in ultimul rand, in ce priveste cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cat despre cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc., acestea deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%).

In concluzie, coroborand datele INS conform carora veniturile au scazut, este adevarat, nu mult, in luna mai, cu cele prezentate in cursul zilei de astazi, imaginea de ansamblu nu are cum sa fie decat ingrijoratoare. Iar asta pentru ca o populatie pauperizata nu are cum sa reprezinte un motor de crestere pentru economia Romaniei, aspect care ne condamna, inevitabil, la o perioada de stagnare care nu putem sti cat va dura.