29 septembrie este consemnata ca fiind ziua internationala a constientizarii risipei alimentare (ONU). Mai mult un semnal de alarma decat un motiv de sarbatoare, acest eveniment are menirea de a ne aminti tuturor despre importanta rationalizarii corecte a mancarii, in vederea economisirii resurselor alimentare. La nivel mondial, dezechilibrul nivelului de trai al oamenilor din diferite tari este adancit de discrepantele majore dintre productie si consum.
Fiecare om in parte „sufera” de obiceiul de a pune in cosul de cumparaturi mai mult decat are nevoie, poate si din cauza obiceiului vechi de a gandi „lasa ca e mai bine sa am acolo, nu se stie niciodata cand voi avea nevoie”. Iar gandul acesta ne impinge pana in ziua in care aruncam produsele pe care nu le mai putem folosi. In acest fel, se poate constata atat o risipa a mancarii, cat si a banilor.
De la o problema mondiala la o greseala nationala
Conform statisticilor, aproxiamtiv o treime din alimentele produse la nivel mondial pentru consumul uman sunt irosite, ceea ce genereaza dezechilibre economice si de mediu profunde. Resursele utilizate in industria alimentara sunt de o importanta majora in contextul actual al unei populatii in continua crestere. Asigurarea securitatii alimentare ii revine fiecarui stat in parte, insa demersurile produse individual afecteaza comunitatea globala. Intrucat deseurile alimentare se produc pe percursul intregului lant de productie si distributie a mancarii, este datoria fiecaruia dintre noi ca macar in gospodarie si minimizam efectele acestui fenomen.
Romania se afla pe locul 9 in topul risipei alimentare din Europa. In consecinta, un roman arunca la gunoi 192 de kilograme de mancare pe an, adica 2,2 milioane de tone la nivelul intregii tari. Aceste statistici ingrijoratoare sunt puse in evidenta cel mai mult in perioada sarbatorilor, cand toti cetatenii tarii noastre au tendinta de a cumpara cat mai multe alimente, fara sa ia in considerare volumul pe care ei il pot consuma efectiv. Astfel, avem cateva perioade foarte bine determinate pe parcursul unui an in cadrul carora valoarea risipei alimentare inregistreaza o crestere ingrijoratoare in Romania.
Risipa alimentara, agaravata de pandemie?
In contextul starii de urgenta, a restrictiilor si izolarii impuse de aceasta, multi distribuitori de produse alimentare si-au facut stocuri consistente pentru a se asigura ca raspund prompt cererii cetatenilor. Oamenii au cumparat din ce in ce mai mult, motivati de teama de a nu ramane blocati in case fara mancare, insa urmarile acestui fapt au fost dezastruoase, concretizandu-se prin alte tone de resurse alimentare risipite.
Sta in puterea fiecaruia dintre noi sa minimizam risipa alimentara si sa ne asiguram ca nu utilizam abuziv resursele planetei. Cu efecte vizibile asupra economiei si sistemului ecologic la nivel mondial, acest fenomen capata din ce in ce mai multa amploare in fiecare an. Risipa alimentara, o problema aparent minora in zilele noastre, poate degenera si poate avea urmari catastrofale in viitor.
