Romania, alaturi de Slovacia si Lituania, sunt tarile cu cea mai neconvingatoare evolutie economica din Uniunea Europeana, in trimestrul trei al anului in curs.
In timp ce economia a stagnat in Lituania, in perioada iulie-august-septembrie, in Romania si Slovacia a crescut cu doar 0,4%, fata de precedentele trei luni.
La polul opus, cele mai mare cresteri trimestriale ale economiei au fost consemnate pentru perioada iulie-septembrie 2021 in tari precum Austria: plus 3,8%, Franta: plus 3% si Portugalia: plus 2,9%.
La nivelul blocului comunitar, avansul PIB a fost in trimestrul III 2021 de 2,1% fata de trimestrul anterior, respectiv 4,1% in comparatie cu trimestrul similar din 2020.
In ceea ce priveste zona euro, PIB a crescut in trimestrul III cu 2,2% fata de anterioarele trei luni si cu 3,9% raportat la trimestrul similar al anului precedent, potrivit Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene.
Trebuie amintit ca in al doilea trimestru al anului in curs cresterea economica anuala (raportata la perioada similara din 2020) a fost de plus 14,4% in zona euro si plus 13,8% pentru blocul comunitar.
In ceea ce priveste economia Romaniei, exista voci care atrag atentia asupra faptului ca in ultimii ani s-a pierdut oportunitatea unui salt investitional puternic, care sa aduca o crestere economica sanatoasa pe termen lung.
2022, un an complicat
Analistul economic Cristian Socol, profesor in cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti, atrage atentia intr-un material de opinie publicat recent in Ziarul Financiar ca ”Romania a pierdut oportunitatea unui salt investitional puternic, intr-o perioada a banilor gratuiti, la dobanzi infime. Alte tari din clusterul nostru au profitat.
Acum, distractia pare ca s-a sfarsit, iar anul 2022 va fi unul complicat din punct de vedere macroeconomic.
Fara un consens asupra politicilor economice de stimulare consistenta a productiei, aici, in Romania, ne vom uita cu invidie la viteza de convergenta crescuta a Republicii Cehe, Poloniei, Ungariei si chiar Bulgariei spre media tarilor dezvoltate.
Vom ramane in periferie, sufocati de un model economic limitat, iluzoriu si fara viitor. Vom ramane fideli propriei noastre autosuficiente, in capcana razboiului romano-roman”.
PNRR, un pariu periculos
”Conform ultimei prognoze a Comisiei Europene (octombrie 2021), Romania va ramane in decalaj recesionist pana cel putin in anul 2024. Aceasta inseamna ca economia tarii noastre va produce efectiv mai putin decat capacitatea normala, astfel incat PIB efectiv va ramane mai mic decat PIB potential.
In conditiile mentinerii deficientelor de natura structurala in economie, a pune toata miza pe banii din PNRR inseamna un pariu incert, posibil irational.
O crestere economica mai mica de 3,9% in cazul Romaniei inseamna in realitate recesiune, asa cum pentru China o crestere mai mica de 7% inseamna recesiune, iar pentru SUA o crestere mai mica de 2,3% inseamna recesiune.
Cu mai putin de 3,9%, Romania va balti in periferia Uniunii Europene, presiunea bugetara va fi imensa, consolidarea fiscala angajata in fata creditorilor externi va fi amanata iar credibilitatea va avea de suferit.
Din motive necunoscute, Romania nu recunoaste oficial ca nu poate face fata tranzitiei rapide, de tip soc, catre digitalizare si energie verde, asa cum suna obiectivele strategice afisate in PNRR.
Modelarea macroeconomica va arata ca efectele incetinirii economice cauzate de cresterea exploziva a preturilor la energie si gaze naturale pot fi mai mari decat efectele de multiplicare induse din investitiile asumate in programul de redresare si rezilienta.”, a explicat profesorul de economie, conform sursei citate.
