„Singura cale de a prezice viitorul este sa-l construiesti”. Sub aceasta deviza a fost lansat ieri Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), un document care traseaza directiile de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii ani. Cu un total alocat de 33, 009 miliarde euro, planul este structurat pe trei piloni si 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea Romaniei.
Directiile strategice ale Planului de Redresare si Rezilienta
Planul prezentat public ieri seara contureaza trei mari directii strategice, dupa cum urmeaza:
- Ameliorarea starii economice a Romaniei ca urmare a crizei pandemice
- Consolidarea capacitatii de rezilienta
- Asigurarea unei cresteri economice pe termen lung
Lansat in Cadrul Financiar Multianual al UE de 1824 miliarde euro, planul are insa parte si de cateva constrangeri, mai precis alocarea a minimum 37% din buget pentru schimbarile climatice si minimum 20% pentru digitalizare. Vrand-nevrand, prin urmare, Romania trebuie sa apuce calea unui viitor climatic sustenabil, dar si pe cea a debirocratizarii, capitol la care se stie ca tara noastra este deficitara.
Structura bugetului Planului de Redresare si Rezilienta
In continuare, bugetul PNRR este structurat pe trei mari piloni investitionali, dupa cum urmeaza:
Pilonul I:
- Transport durabil, domeniu caruia i se aloca 9,27 miliarde euro
- Schimbari climatice, unde vor merge 6,50 miliarde euro
- Mediu, domeniu mereu deficitar in Romania, care va primi 2,30 miliarde euro
- Energie si tranzitie verde (1,55 miliarde euro)
- Eficienta energetica si termica (1,80 miliarde euro)
Pilonul II:
- Mobilitate si regenerare urbana, valorificare patrimoniu (3,60 miliarde euro)
- Sanatate, unul dintre domeniile care necesita cele mai mari investitii in Romania si care primeste 1,85 miliarde euro
- Educatie (ca si Sanatatea, domeniu de maxima importanta in Romania si care primeste 1,05 miliarde euro)
Pilon III:
- Mediul de afaceri si sisteme antreprenoriale, unde vor merge 3,80 miliarde euro
- Domeniul cercetarii si inovarii, care primeste 0,27 miliarde euro
- Digitalizare si securitate cibernetica (0,70 miliarde euro)
- Cresterea capacitatii de rezilienta, domeniu care, in fine, primeste 0,31 miliarde euro din bugetul total
Concluzii privind Planul de Redresare si Rezilienta
Daca la o prima vedere, Planul de Redresare si Rezilienta pare unul dintre cele mai ambitioase prezentate vreodata in Romania, cateva aspecte atrag atentia. In primul rand, faptul ca Sanatatea si Educatia primesc sume destul de mici raportate la bugetul total si, in al doilea, faptul ca insusi domeniul care da, practic, numele Planului de Redresare si Rezilienta – cel al rezilientei propriu-zise – primeste o suma infima din bugetul total alocat proiectului si anume 0,31 miliarde euro. Iar daca ne uitam si la faptul ca tocmai Cercetarea si Inovarea, domenii subfinantate cronic in Romania, primesc, cumulat, cel mai mic procent din suma totala, lucrurile devin chiar triste.
De asemenea, cel putin in momentul de fata, este neclar ce structuri anume vor fi implicate in implementarea unui asemenea plan, dupa cum bine remarca si Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii, fiind nevoie de „un task force national pentru implementarea acestui program”.
Nu in ultimul rand, o alta observatie este aceea ca Planul National de Redresare si Rezilienta este direct dependent de rezultatul in alegeri al formatiunii politice care l-a propus, un scor slab al acesteia pe data de 6 decembrie urmand sa arunce, practic, planul in irelevanta. Asadar, este de remarcat faptul ca acest plan nu este nicidecum unul trans-partinic, la care toate fortele politice sa contribuie, ci unul care a fost asumat oarecum individual, exact inaintea unui scrutin de importanta nationala. N-ar fi insa prima oara cand romanilor li se promit lucruri marete, iar din ele se realizeaza foarte putin sau chiar deloc. Sa speram insa ca de aceasta data, oricare ar fi formula decizionala care il va implementa, nu va fi cazul.
