Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania nu a excelat niciodata la absorbtia fondurilor europene. Spre exemplu, Romania reusea sa atraga numai un million de euro in primele cinci luni din anul 2017, ceea ce echivala cu o absorbtie de 0,004% din totalul sumei alocate in exercitiul financiar 2014-2020! Acum, insa, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos, a declarat ca de la preluarea mandatului sau au fost incheiate 2185 de contracte de finantare cu o valoare de 10 miliarde de euro.
Altfel spus, a explicat ministrul, Romania are astazi 8,8 miliarde cifra de absorbtie, ceea ce inseamna o rata de absorbtie de 38,9% pentru politica de coeziune, adica 13,7% in plus si 3,2 miliarde de euro in plus ca cifra absoluta.
Un pic de istorie a absorbtiei de fonduri europene post-aderare
Contraexemplul primelor 5 luni din anul 2017, o perioada de altfel foarte instabila politic pentru Romania, cand executivul era condus de Sorin Grindeanu, nu a reprezentat insa norma absorbtiei de fonduri europene. Spre exemplu, in intervalul 2008-2013, care debuta, practic, la numai un an de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, mecanismul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) reusea sa angajeze finantare nerambursabila pentru 68.115 proiecte in valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezenta un grad de angajare de 77% a fondurilor europene disponibile prin PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala).
Din pacate, insa, numai acest program nu reusea sa compenseze proasta gestiune a restului de fonduri structurale si de coeziune, absorbtia acestora fiind de putin peste 6 miliarde de euro pentru toata perioada 2007-2013, deci aproximativ 1 miliard de euro pe an pana la sfarsitul primului exercitiu financiar. In concluzie, pentru a avea o privire de ansamblu asupra acestei perioade, trebuie spus ca Romania a solicitat Comisiei Europene doar suma de 6.43 miliarde de euro din cele 19.2 miliarde disponibile in exercitiul financiar 2007-2013. Adica mai putin de o treime din total.
Somajul tehnic, IMM Invest si amanarea platii ratelor continua in 2021
Intr-un alt anunt important, ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, a anuntat ca masurile somajului tehnic si a amanarii platii ratelor, dar si programul IMM Invest, vor continua si in anul 2021.
„Masura somajului tehnic a functionat, dureaza pana la finalul anului, nu a fost niciodata oprita anul acesta. (…) daca a fost inchis un anumit sector sau o anumita zona, acestea au beneficiat de somaj tehnic. Sa nu uitam ca este o masura care va ramane, zic eu, si dupa aceasta criza, acea masura a muncii flexibile. (…) Pe partea cealalta, de sustinere a investitiilor, IMM Invest continua si anul viitor. Plafonul este epuizat pana la 15 miliarde, mai sunt 5 miliarde de lei de epuizat, deci inca nu s-a epuizat”, a declarat Florin Citu, citat de news.ro.
Absorbtia fondurilor europene, o garantie a revenirii din criza
Vorbind de crestere economica, insa, Florin Citu, se inseala. Comisia Europeana a aratat clar ca anul acesta economia Romaniei va suferi o contractie de peste 5%, iar deficitul bugetar, conform aceleiasi institutii, se va ridica la 10,3%. Aceste doua aspecte cumulate, prin urmare, raman principala provocare a tarii noastre in perioada de timp ramasa pana la sfarsitul anului, dar si in prima jumatate a anului viitor, cel putin. Absorbtia imbunatatita a fondurilor europene anuntata de minstrul Bolos ramane, prin urmare, adevarata raza de speranta in acest context, revenirea Romaniei din criza actuala putand fi cu atat mai rapida cu cat fondurile sunt accesate mai temeinic si mai rapid. Bineinteles, o revenire care se va realiza la unison cu economiile tarilor europene.
