Apar semnale ca pachetul de masuri pentru modificarea Codului Fiscal, adoptat de Guvern cu scopul de a reduce evaziunea din Romania si a creste gradul de colectare la bugetul de stat, are si efecte adverse...le-am putea numi. Asta pentru ca mediul antreprenorial, deja lovit de criza si instabilitate, nu mai poate face fata valului de schimbari fiscale. Concedierile, munca la negru, munca la gri si evaziunea sunt doar cateva dintre efectele care vor se vor accelera in perioada urmatoare, sustin specialistii in domeniul fiscal.
Schimbarile fiscale si complicitatea angajat-angajator
Nici nu au primit bine unda verde modificarile fiscale, ca efectele s-au vazut. Mai multe companii renunta la angajatii part-time pentru care vor fi nevoite sa achite contributii la nivelul minim aferent unei norme intregi. Asta, chiar daca angajatul nu are o norma de 8 ore. Desi statul si-a propus ca prin aceste masuri sa aduca mai multi bani la bugetul de stat, vom asista cel mai probabil la concedieri in lant si o migrare masiva spre munca la negru. Schimbarile apasa greu pe umerii patronilor si vor spori complicitatea angajat-angajator. Cu rate la credite care cresc precum Fat-Frumos si o inflatie galopanta, romanii vor accepta sa lucreze fara contract, la negru, decat sa ramana fara venit. In ritmul in care incep sa se desfiinteze contractele de munca part-time, statul nu va mai avea de unde incasa taxele preconizate.
Tertipuri pentru IMM-uri
IMM-urile au fost lovite in plin de modificarile fiscale. In conditiile in care este prevazuta reducerea pragului de la care acestea beneficiau de impozit de 1 sau 3% din venit, in functie de numarul salariatilor, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, peste 8000 de companii din aceasta categorie se orienteaza deja catre solutii pentru a scapa de un impozit pe profit mai mare, ca in cazul oricarui SRL. O alternativa vehiculata este dislocarea activitatii in mai multe microintreprinderi, astfel inca sa nu se depaseasca pragul de 500.000 de euro.
Pragul contributiilor pentru P.F.A si tendinta spre a lucra “fara factura”
Nici P.F.A.-urile nu au scapat de lovitura statului. Cu gandul ca va colecta mai multi bani de la freelanceri, statul va avea mai mult de pierdut. Potrivit Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT catre microintreprinderi, iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decat norma de venit. PFA-urile vor putea opta pentru norma doar daca venitul brut anual va fi inferior sumei de 25.000 euro, masura urmand sa se aplice incepand cu veniturile aferente anului 2023, in prezent pragul este de 100.000 euro.
Totodata, pentru P.F.A., noile masuri prevad faptul ca daca venitul depaseste 6 salarii minime, dar nu mai mult de echivalentul a 12 salarii minime se va datora obligatoriu CASS la echivalentul a 6 salarii minime. In prezent CASS si CAS pentru P.F.A. sunt obligatorii doar in situatia in care se estimeaza sau se obtin efectiv venituri ce ating un plafon de 12 salarii minime brute pe tara. Romanii care lucreaza cu P.F.A s-au aratat deja nemultumiti, in conditiile in care multi dintre ei sunt si angajati in companii, iar activitatea suplimentara o presteaza ca P.F.A. In aceste conditii, au deja achitate contributiile pentru sanatate si pensii si nu vad de ce ar fi obligati sa le achite si in baza P.F.A.
Un efect care se va observa imediat este reducerea veniturilor P.F.A pentru a scapa de contributii. Asta pe hartie, caci in realitate vor presta in continuare, dar in varianta fara factura. In acest fel, statul nu doar ca nu va incasa mai mult, dar va incuraja involuntar evaziunea.
Presiunea controalelor- o amenintare in relatia stat- mediu privat
Si pentru a incheia seria masurilor menite sa produca o adevarata rezolutie fiscala, statul promite controale mai multe si mai aspre. Campaniile-fulger care au vizat mai mult micii jucatori din piata, decat companiile mari, nu reprezinta decat o vanatoare pentru o prada nesemnificativa avand in vedere frauda si evaziunea fiscala a multor companii-gigant. Sub deviza statul devine prietenul mediului antreprenorial, amenintarile cu verificari si controale nu fac decat sa deterioreze aceasta relatie si sa creasca gradul de neconformare
