Dreptul de vot sau așa cum mai este cunoscut, sufragiu, permite cetățenilor unei țări să voteze, adică să-și exprime voința în cadrul unui scrutin. În timpurile actuale, votul oferă posibilitatea de a selecta reprezentanți care să guverneze sau de a răspunde unei întrebări formulate de autorităţi prin intermediul procedurii numită referendum. Prin urmare, într-o democrație modernă dreptul de vot face parte din categoria drepturilor civice fundamentale.
De regulă, votul este frecvent utilizat în procesul de alegere a reprezentanților populației civile. Pe de altă parte, sufragiul se întâlnește și în cazul referendumurilor și inițiativelor. Ca regulă, dreptul la vot se acordă cetățenilor odată cu împlinirea vârstei legale de vot, aspect ce diferă în funcție de stat. Ținând cont de scăderea populației din cauza natalității reduse, în ultimii ani, s-a discutat frecvent despre coborârea pragului vârstei de vot la nivelul României.
Astfel, la începutul acestei luni a fost depus la Parlament un proiect de lege care vorbește despre posibilitatea tinerilor de a vota începând cu vârsta de 16 ani. Printre Inițiatorii propunerii se numără şi studenții ai Facultății de Științe Politice.
Ce modificări aduce proiectul de lege?
Propunerea legislativă urmăreşte modificarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Astel, în conformitate cu noile reguli, vor avea dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
Pe de altă parte, dacă “alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă persoana în cauză a împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votării inclusiv”. În acest context, președintele biroului electoral al secției de votare va opri din aduce la bun sfârșit acţiunea de votare realizată de persoana care nu a împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votării, inclusiv persoana care și-a pierdut drepturile electorale.
Un alt element cu titlu de noutate are în vedere desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Prin urmare, “cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.
Din perspectiva expunerii de motive, iniţiatorii proiectului subliniază faptul că, tinerii cu vârste între 16 şi 18 ani deţin un anumit grad de maturitate pentru a se putea implica politic în societate, fapt prezumat deja de legiuitor prin diverse legi. Deci, conform principiului ‘Nicio impozitare fără reprezentare” (“No taxation without representation”), tinerii care deja muncesc, plătind contribuțiile aferente, nu beneficiază de reprezentare politică. Cu alte cuvinte, micşorarea vârstei legale de vot 16 ani reprezintă o abordare logică întrucât cadrul legal român aminteşte prin diferite texte de lege că un cetăţean poate sta în faţa legii începând cu 16 ani, sistem adoptat şi de alte state europene.
Conform raportului „World Factbook” publicat de CIA, Austria se numără printre statele europene care a micşorat vârsta minimă de vot sub 18 ani pentru alegerile naţionale. Totodată, Germania şi Scoţia permit tinerilor care au împlinit 16 ani să-şi exercite dreptul de vot în cadrul alegerilor locale.
Întregul parcurs legislativ al proiectului de lege poate fi urmărit aici.
