BNR prognozează pentru 2022 o rată anuală a inflației maximă de 11,2%, calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum – IPC, care se va manifesta la începtul primestrului II al anului.
Ulterior, pentru trimestrul III banca centrală estimează o ușoară scădere, până la 10,2%, pentru ca inflația anuală să ajungă la finele anului în curs la 9,6%.
Presiuni inflaționiste pe segmentul energiei
Trebuie menționat că acestea sunt datele din scenariul de bază al BNR, estimările multor dintre analiștii economici fiind mult mai puțin conservatoare.
În primul trimestru al anului curent, rata anuală a inflației IPC este prognozată la valori relativ stabile, marginal inferioare celei înregistrate în decembrie 2021 – 8%.
Trebuie precizat că, atât pentru 2022, cât și pentru 2023, ținta de inflație a BNR se păstrează la valoarea centrală de 2,5%.
BNR arată că ve vor manifesta în continuare presiuni inflaționiste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluției cotațiilor globale ale țițeiului), dar și la nivelul indicelui CORE2 ajustat.
În sens invers va acționa un efect de bază favorabil, asociat scumpirilor de la începutul anului anterior, precum și aplicarea temporară, de la 1 februarie, a unor scheme de compensare mai cuprinzătoare pentru prețurile energiei electrice și ale gazelor naturale.
Aprilie, luna critică
Din aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislație, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii prețurilor bunurilor energetice de pe piețele de profil.
Ipoteza adoptată în scenariul de bază, configurată cu informațiile disponibile la momentul finalizării acestuia, prevede revenirea prețurilor energiei electrice și ale gazelor naturale suportate de consumatorii casnici, în funcție de momentul reînnoirii contractelor, la niveluri ce vor reflecta, odată cu expirarea măsurilor de sprijin, evoluțiile din piețele de energie, care continuă să rămână tensionate.
Astfel, prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate ajustări de mai mică amploare ale prețurilor energiei.
La începutul trimestrului II 2023, pe fondul manifestării unor efecte de bază substanțiale asociate creșterilor de prețuri preconizate a se produce în aprilie 2022, dinamica anuală a IPC se va reduce puternic, cu aproximativ 3,8 puncte procentuale.
Ulterior, indicatorul va decelera în iulie și octombrie, revenind în interiorul intervalului țintei.
Valorile prognozate pentru finalul anului curent și al celui viitor sunt de 9,6% (din care 6,3 puncte procentuale contribuția energiei) și, respectiv, 3,2%.
Inflația din 2021, mult peste estimările inițiale
Comparativ cu Raportul precedent, inflația înregistrată la finele anului trecut a fost mai ridicată cu 0,7 puncte procentuale.
De asemenea, prognoza curentă indică majorări mai ample ale prețurilor energiei electrice și ale gazelor naturale după expirarea schemei de compensare, cu impact mai persistent asupra ratei anuale a inflației, pe fondul prelungirii tensiunilor de pe piețele de energie.
O contribuție inflaționistă mai ridicată în acest an provine și din partea prețurilor combustibililor, pe fondul evoluțiilor recente ale cotațiilor țițeiului.
În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC a suferit revizuiri ascendente substanțiale pentru finele anului curent (+3,7 puncte procentuale, din care 3,5 puncte procentuale explicate de componenta „energie” a coșului de consum).
Totuși, valoarea proiectată pentru finele intervalului de prognoză este similară celei anticipate în Raportul din luna noiembrie 2021 pentru același orizont.
