Este evident faptul ca pandemia a afectat procesele economice la nivel global, insa aceasta si-a pus amprenta indeosebi asupra tarilor nepregatite din punct de vedere financiar. Sute de persoane au ramas fara loc de munca in urma instituirii starii de urgenta, sectoare importante de activitate pentru buna desfasurare a vietii oamenilor au fost nevoite sa caute solutii pentru a se adapta la noul program de telemunca, iar educatia a devenit un proces desfasurat integral online. Daca ne uitam asupra datelor furnizate de specialistii din cadrul Consiliului Fiscal al Romaniei “Socul economic al pandemiei este mai puternic decat cel provocat de Marea Recesiune. Marea Inchidere (Lockdown) a condus la o scadere dramatica, de doua cifre, a PIB in cele mai multe tari din Uniunea Europeana (UE) in trimestrul II din acest an. Trimestrul III a consemnat o revenire puternica a activitatii economice.”
Va depasi datoria publica a Romaniei 55% din PIB?
Cand discutam despre datoria publica a Romaniei, ne referim atat la cea a statului, cat si a sectorului privat, ambele valori calculate in valuta (euro sau dolari). Parcursul acestui indicator a fost ascendent in ultima perioada: in 2019 datoria publica a fost de 373,6 miliarde de lei (35,3% din PIB), iar la finalul lunii septembrie 2020 a ajuns la 451 de miliarde de lei (42,9% din PIB), in conditiile in care “Romania a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare, de peste 4% din PIB, cel mai mare in UE, precum si cu cel mai mare deficit extern (de cont curent) intre economiile emergente din UE”, conform datelor furnizate de Consiliul Fiscal pe pagina web a institutiei.
Totodata, previziunile specialistilor din cadrul Consiliului Fiscal revela faptul ca “Se va ajunge, probabil, ca medie aritmetica, la deficite in jur de 5% din PIB si numai Romania ar ramane la un nivel aproape dublu al deficitului, daca nu s-ar efectua ajustari, si in conditiile cresterii punctului de pensie cu 14%. In 2022 diferenta dintre Romania si celelalte state din UE privind deficitul bugetar ar fi si mai izbitoare. Pietele nu ar finanta ani in sir deficite de peste 8-9% din PIB. Am ajunge in 2022 cu datoria publica la peste 55% din PIB, iar finantarea ar fi tot mai problematica. De aceea, corectia macroeconomica trebuie sa inceapa in 2021.”
Comisia Europeana – mai putin optimista in ceea ce priveste datoria publica a Romaniei din urmatorii ani
Pe de alta parte, Comisia Europeana nu este atat de optimista in ceea ce priveste datoria publica a tarii noastre. In 2020, datoria publica ar putea reprezenta, potrivit specialistilor europeni, 46,7% din PIB, in 2021 ar putea deveni 54,6% din PIB, iar in anul 2022 ar atinge pragul de 63,6% din PIB.
Lupta impotriva pandemiei cu noul coronavirus a destabilizat aproape toate aspectele vietii noastre. Cel economic, insa, este de o importanta majora, iar gestiunea atenta a fondurilor disponibile este vitala in conditiile in care Romania are nevoie de dezvoltare, de stabilitate si de siguranta.
