Prețurile industriale urcă pentru a treia lună consecutiv, susținute de sectorul energetic

Prețurile industriale urcă pentru a treia lună consecutiv, susținute de sectorul energetic

În septembrie 2025, prețurile producției industriale din România (piața internă și externă) au crescut cu 0,9% față de august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețurile au fost mai mari cu 6,1%, semn al unei presiuni constante venite din costurile energetice și materiile prime. 

Indicele total al prețurilor producției industriale a fost de 100,87 puncte, cu 101,18 pe piața internă și 100,09 pe piața externă, ceea ce arată că cererea internă rămâne principalul factor al scumpirilor.

Evoluția pe principalele grupe industriale

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în industria energetică, unde prețurile au urcat cu 2,9% față de luna anterioară și cu 10,75% comparativ cu 2024. Industria bunurilor de capital (utilaje, echipamente) a crescut cu 0,27% lunar și cu 2,66% anual, iar bunurile de folosință îndelungată (mobilă, electrocasnice) cu 0,08% și 4,82%.

Bunurile de uz curent au urcat cu 0,10% față de august și cu 5,78% față de anul trecut.

Singura scădere a fost în bunurile intermediare, unde prețurile au coborât cu 0,54% lunar, deși rămân în creștere anuală (+3,78%).

Industria prelucrătoare și energia domină evoluția

Industria prelucrătoare a crescut cu 0,84% față de luna anterioară și cu 6,3% în termeni anuali.

Cele mai vizibile scumpiri s-au înregistrat în:

  • Industria alimentară (+0,84% lunar, +3,8% anual);
  • Fabricarea băuturilor (+0,16% lunar, +7,5% anual);
  • Produsele din tutun (+8,4% anual);
  • Industria chimică și materialele plastice, care continuă trendul ascendent din lunile precedente.

Sectorul energetic rămâne motorul principal: producția și furnizarea de energie electrică, gaze și apă caldă au crescut cu 3,12% lunar și 13,06% anual. 

Creșterea prețurilor industriale din septembrie confirmă o tendință de scumpire moderată, susținută de energia scumpă și costurile ridicate din industria prelucrătoare. Chiar dacă ritmul e mai lent decât în anii de vârf post-pandemie, presiunile asupra producătorilor rămân vizibile.