Ieri, 20 aprilie 2020, a fost o zi istorica, fiind pentru prima data cand barilul de petrol a fost tranzactionat la pret negativ: -37,63$, conform indicelui WTI (West Texas Intermediate). Dar nici sortimentul Brent nu statea mai bine, acesta tranzactionandu-se la pretul de 25$ per baril, adica o scadere cu 8 procente fata de sedinta precedenta. Situatia a revenit la normal abia in aceasta dimineata, dar chiar si asa pretul WTI pentru livrare se situa astazi la 1,10$, ceea ce este oricum nemaivazut in termenii acestei industrii. In fata unei asemenea situatii, se ridica, desigur, o intrebare logica: cum se descurca economiile tarilor producatoare de petrol, dependente de pretul mare al acestuia, intr-o astfel de situatie?
Pierderile cauzate de pretul mic al petrolului, suportate de stat
Pentru a afla raspunsul acestei intrebari trebuie sa ne uitam la anumite masuri luate de Regatul saudit, spre exemplu, iar asta inca de luna trecuta, cand pretul barilului era deja mic iar oficialii din aceasta tara au decis sa creasca exportul de petrol la 10,6 milioane de barili pe zi. Astfel, s-a conturat cam singura masura eficienta pe care o au aceste state la dispozitie si anume, desigur, o crestere aproape exponentiala atat a exportului cat si a consumului intern pe masura ce pretul barilului scade. Nu este clar insa cum ar putea ajuta acest lucru in conditiile in care cererea de petrol in Europa este preconizata sa scada in 2020 cu peste 11%, iar acordul OPEC+ prevede in mod explicit scaderea productiei de la data de 1 mai. Nu e de mirare, prin urmare, ca indicii bursieri ai principalilor jucatori din aceasta piata au scazut masiv ca urmare a fluctuatiei negative a pretului barilului, tot asa cum nu este de mirare, ca pierderile, cel putin in cazul sauditilor, vor fi suportate de stat prin injectii masive de lichiditati financiare. In mod evident, insa, aceasta nu poate fi o solutie pe termen lung, orice baril nevandut insemnand la momentul de fata mai putine lichiditati pentru guvernele si populatiile acestor tari. Nu in ultimul rand, este de remarcat felul in care a speculat Donald Trump aceasta situatie, anuntand ca vrea sa adauge 75 milioane de barili de petrol pe zi rezervei strategice a Statelor Unite, ba mergand chiar pana acolo incat sa declare ca este dispus sa blocheze importurile de petrol din Arabia Saudita.
Pretul barilului – efecte in lant, cu consecinte catastrofale
Comentatorii de specialitate avertizeaza, insa, ca scaderea fara precedent a pretului petrolului poate fi considerata o a doua pandemie in regiunea orientului, pe langa cea de coronavirus, ce poate avea efecte incalculabile, atat sociale, din moment ce aceste tari sunt dependente de exportul de petrol, dar si militare. Astfel, expertii atrag atentia ca tari precum Kuweit, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iran, Irak, Algeria, Qatar, Oman si Bahrein, ar putea colapsa pur si simplu, avand in vedere ca Produsul Intern Brut al acestora este dependent chiar si in proportie de 100% in unele cazuri de exportul petrolului. Asta cu atat mai mult cu cat, culmea, unele dintre aceste tari, cum ar fi Kuweit, Arabia Saudita, Irak si Oman au incercat din rasputeri sa-si diversifice economiile in ultimii ani, doar ca pur si simplu nu s-au putut misca suficient de repede. Cat despre tari complet distruse, cum este Siria, unde exista deja o criza umanitara, este lesne de inchipuit ce tragedie va cauza o astfel de situatie avand in vedere ca granitele tarii sunt, cel putin teoretic, complet inchise, iar o migratie in conditiile celor de anii trecuti nu mai este posibila. Tensiunile, prin urmare, vor creste, alimentand la randul lor fortele militare-proxy din regiune, cum sunt cele ale Rusiei si Iranului, iar pe termen mediu si lung nu este exclus ca actuala pandemie sa modifice chiar granitele anumitor state din aceasta zona, reconfigurand total anumite demarcatii care astazi sunt subiecte de negociere intre marile puteri. Cat despre acestea din urma, nu va faceti griji, ele aproape sigur vor cadea in picioare cand actuala criza se va fi incheiat, speculand, fireste, fiecare moment de slabiciune al celor pe care pandemia i-a prins in situatii de conflict, sau, mai rau, chiar disolutie statala.
