România face parte dintre puținele țări din Uniunea Europeană ale căror economii se confruntă cu deficite gemene (bugetar si de cont curent), ce reflectă dezechilibrele majore economice.
Incapacitatea factorilor de decizie de a rezolva aceste dezechilibre pun România în situația de a trezi neîncrederea investitorilor externi, acesta fiind motivul pentru care țara noastră se împrumută la cele mai mari dobânzi din regiune.
Deficitul contului curent al balanței de plăți externe a ajuns la 15,31 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2021, cu 57% mai mult decât dezechilibrul de 9,75 miliarde euro, consemnat în același interval de timp din 2020, potrivit BNR.
Explozie cu 581% în februarie
Ecartul dintre creditul și debitul extern a înregistrat dealtfel o evoluție spectaculoasă pe parcursul anului trecut.
Dacă 2021 începea cu deficit al balanței e plăți externe de 239 milioane de euro în ianuarie, acesta urca la 1.627 de milioane la finele lui februarie, adică o explozie cu 581%.
Majorarea în ritm lunar accelerat a dezechilibrului balanței de plăți externe a continuat în lunile următoare, după cum urmează: +57% la finele lui martie, +85% la 30 aprilie, plus 26% la finele lui mai, +18% în iunie, +29% în iulie.
A urmat apoi o încetinire a vitezei de majorare, plus 12% și 13% în august și septembrie, pentru ca finele lui octombrie să aducă un +20%.
Dacă cea mai mare creștere procentuală lunară a deficitului balanței de plăți a fost consemnată la finele lui februarie, perioada ianuarie – octombrie 2021 a înregistrat cea mai puternică majorare ca sumă: plus 2,35 miliarde euro, în comparație cu ianuarie-septembrie a anului trecut.
Plus 11% în noiembrie
În ianuarie – noiembrie deficitul de cont curent a fost cu 11% mai mare decât în ianuarie – octombrie 2021, adică s-a adâncit cu 1,46 miliarde euro.
În structura acestuia, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 3,9 miliarde euro, respectiv cu 784 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 515 milioane euro, respectiv cu 366 milioane euro.
În perioada ianuarie - noiembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,43 miliarde euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 96,50 miliarde euro la 30 noiembrie 2021 (72,4 % din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2 % de 31 decembrie 2020.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2021 nivelul de 36,74 miliarde euro (27,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4 % față de 31 decembrie 2020.
Investițiile străine directe, plus 186%
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,9 % în perioada ianuarie - noiembrie 2021, comparativ cu 20,7 % în anul 2020.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2021 a fost de 82,3 %, comparativ cu 90,3 % la 31 decembrie 2020.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,87 miliarde euro (comparativ cu 2,4 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,5 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,37 miliarde euro.
Sinteza tranzacțiilor dintre România și restul lumii
Trebuie arătat că, potrivit BNR, balanţa de plăţi reprezintă sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii, venituri primare, transferuri fără contraprestaţie (donaţii, ajutoare şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare.
Principalele componente ale balanţei de plăţi sunt: contul curent, contul de capital şi contul financiar.
Contul curent reflectă furnizarea sau achiziţionarea de resurse reale de către economia României către sau de la restul lumii, precum şi tranzacţii unilaterale, fără contraprestaţie economică.
Transferurile de capital constau în transferuri de proprietate asupra activelor fixe, transferuri de fonduri legate sau condiţionate de achiziţionarea sau cedarea de active fixe şi anularea, fără compensare acordată în schimb, a pasivelor de către creditori.
Transferurile de capital se pot efectua în numerar sau în natură (cum ar fi iertarea de datorie).
Contul financiar înregistrează tranzacţii nete care implică active şi pasive financiare între rezidenţi şi nerezidenţi.
