Comisia Europeana intentioneaza sa emita obligatiuni verzi in valoare de pana la 250 miliarde euro intre 2021 si 2026, se arata intr-o analiza publicata de Banca Centrala Europeana, care se asteapta la o extindere a pietei datoriilor verzi.
Executivul de la Bruxelles estimeaza ca UE va avea nevoie de 480 de miliarde de euro in investitii suplimentare pe an in acest deceniu pentru a-si indeplini obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030.
Se asteapta ca pietele de capital sa actioneze ca un catalizator pentru mobilizarea si alocarea finantarii, completand astfel creditarea bancara si investitiile publice.
Tranzitia verde, la moda
Guvenul de la Bucuresti intentioneaza sa intre in aceasta hora, prin emiterea de asa-numite obligatiuni suverane "verzi", ca forma de finantare a proiectelor de investitii publice prin care se urmareste reducerea emisiilor de CO2 din economie.
Astfel, Guvernul Ciuca a solicitat sprijin Bruxelles-ului pentru elaborarea legislatiei acestora: "In vederea lansarii de emisiuni de obligatiuni, Ministerul Finantelor are in vedere crearea Cadrului general de emisiuni de obligatiuni verzi la nivel suveran, pentru care s-a solicitat asistenta tehnica din partea Comisiei Europene, urmand sa fie identificate de catre ministerele de linie in bugetul de stat proiectele de investitii/cheltuieli", se arata intr-un document guvernamental, potrivit de Profit.ro.
Programul de guvernare al actualei coalitii PNL-PSD-UDMR prevede garantarea de catre stat a obligatiunilor emise pentru finantarea de proiecte de tranzitie la energia verde.
Termenul ESG - Environment, Social and Governance - este din ce in ce mai uzual in tarile din Uniunea Europeana, iar miza din spatele inverzirii si schimbarilor climatice este mare, atat din perspectiva costurilor, cat si a oportunitatilor.
Un posibil “pact fiscal verde”
Exista o preocupare tot mai puternica in spatiul public fata de ”inverzirea” economiei, iar tranzitia economiei globale catre obiectivul privind zero emisii de carbon s-a transformat deja intr-o imensa bula financiara, atrag atentia mai multi reprezentanti ai unor mari companii.
Avantajul indatorarii “verzi” ar putea consta in exceptarea sumelor imprumutate de la calculul datoriei publice si a deficitului bugetar.
Uniunea Europeana ar trebui sa puna in aplicare un ”pact fiscal verde” bazat pe o ”regula de aur verde” care ar exclude contributiile publice nete pentru protectia climei de la calculele privind deficitul si datoriile publice, conform noilor reguli fiscale.
Fara posibilitatea finantarii deficitului, UE nu isi va atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon, sustine cunoscutul economist german Guntram Wolff, intr-un editorial publicat de Euronews.
Nevoia de fonduri publice
Doar obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% inainte de sfarsitul deceniului va cere 520 de miliarde de euro anual in contributii suplimentare – comparativ cu cifrele observate in deceniul precedent –, cu 390 de miliarde de euro doar pentru sectoarele Transport si Energie, estimeaza Bruxelles-ul.
O parte semnificativa a acestor cheltuieli noi va trebui sa fie finantata de sectorul public, raportul public-privat fiind estimat la 1 euro din fonduri publice pentru fiecare 4 euro investiti de capitalul privat.
Avand in vedere ca unele dintre investitiile necesare sunt bunuri publice, cheltuielile guvernamentale trebuie majorate cu aproximativ 100 de miliarde de euro pe an. Aceasta inseamna un efort mare care asteapta sa fie finantat, sustine Guntram Wolff, el fiind exponentul unei pozitii sustinute de tot mai multe voci la nivelul Uniunii Europene.
Pericolul unei bule verzi
In context, Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice – COP26 si-a indreptat atentia asupra contributiei industriei financiare la lupta impotriva schimbarilor climatice, cu anunturi ale unor institutii financiare precum banci, administratori de active si asiguratori care reprezinta active de peste 130 de trilioane de dolari ce si-au asumat angajamente legate de emisiile zero.
Marea Britanie a reunit peste 30 de tari avansate si in curs de dezvoltare, reprezentand peste 70% din PIB-ul global, pentru a sprijini crearea de noi standarde globale de raportare privind climatul global de catre Fundatia IFRS - The International Financial Reporting Standards Foundation - ”pentru a oferi investitorilor informatiile de care au nevoie pentru a finanta zero net”.
Mai multi reprezentanti ai unor mari companii au atras insa deja atentia ca schimbarile climatice au trecut de la o amenintare de afaceri la o oportunitate de afaceri, asa ca ”toata lumea a intrat in” finantare ecologica, rezultatul fiind ca ”de fapt vedem o bula chiar acum”.
