Banca Nationala confirma evolutia neconvingatoare a sectorului industrial din economia romaneasca, cel care ar trebui sa isi aduca un aport decisiv la o crestere economica sanatoasa, realizata prin plusvaloarea adusa de productia industriala.
Luna august consemneaza, conform analizei BNR, un nivel sub cel inregistrat in perioada de dinaintea pandemiei pentru sectorul auto, una din ramurile de baza ale economiei romanesti.
In schimb, exporturile Romaniei au continuat sa se bazeze pe marfuri fara valoare adaugata mare, volumul exporturilor de bunuri industriale stagnand in august.
Pe partea de productie, ramurile producatoare de bunuri de consum au adus un aport pozitiv, iar in ceea ce priveste exporturile, livrarile externe de materii prime agricole s-au dinamizat din punct de vedere cantitativ, subliniaza BNR in Buletinul lunar pentru luna august 2021.
Prin urmare, date fiind si incertitudinile ce planeaza pe sfarsit de an asupra economiei, perspectiva legata de industria romaneasca este moderat-pesimista pentru ultima parte a anului.
”Evolutie cvasistagnanta” a industriei
In luna august 2021, volumul productiei industriale s-a mentinut la un nivel similar celui din perioada precedenta, pastrandu-si in termeni anuali dinamica de aproximativ 3 la suta.
La aceasta evolutie cvasistagnanta au contribuit in sens descendent temperarea din sectorul extractiv (in principal ca urmare a unui efect de baza) si din cel energetic (reflectand o reducere a productiei din surse hidro si eoliene, ca urmare a conditiilor meteo neprielnice), in timp ce activitatea de prelucrare a consemnat o usoara intensificare in termeni anuali, pana la 2,4 la suta (+0,5 puncte procentuale).
In structura, principalele contributii pozitive au revenit unor ramuri producatoare de bunuri de consum: segmentul bunurilor alimentare (inclusiv bauturi si produse din tutun), respectiv industria prelucrarii lemnului si mobilierului, pe fondul evolutiei favorabile a comertului pe plan intern, dar si impulsului oferit de cererea externa, in al doilea caz, in schimb, situatia problematica manifestata de-a lungul lanturilor de aprovizionare (penuria pe piata unor componente, costuri in crestere, frictiuni la nivelul retelelor de transport care genereaza timpi mai mari de livrare) continua sa imprime un parcurs negativ activitatii unor ramuri importante.
Sectorul auto, neconvingator
Ilustrativa este evolutia neconvingatoare din sectorul auto, care, desi a revenit in forta in prima parte a anului, din luna mai isi mentine activitatea la un nivel semnificativ inferior celui anterior crizei pandemice.
In conditiile in care industria la nivel mondial continua sa se confrunte cu aceste limitari care pe termen scurt nu isi gasesc rezolvare, indicatorul de incredere DG-ECFIN a coborat sub valoarea nula, sugerand o perspectiva moderat-pesimista pentru ultima parte a anului.
In luna august 2021, exporturile s-au majorat semnificativ in termeni anuali (cu 23,3 la suta, variatie nominala, conform datelor preliminare publicate de INS), evolutia datorandu-se inclusiv unei accelerari de ritm in perioada curenta (pana la 1,7 la suta). In aceasta din urma privinta, o contributie importanta a revenit insa in continuare cresterii robuste a preturilor de desfacere pe pietele internationale.
Volumul exporturilor de bunuri industriale a stagnat
Astfel, in timp ce livrarile externe de materii prime agricole s-au dinamizat si din punct de vedere cantitativ, pe fondul productiei vegetale ridicate din aceasta vara, volumul exporturilor de bunuri industriale a stagnat.
Rezultatele nefavorabile consemnate indeosebi de industria auto, industria usoara si de prelucrare a hidrocarburilor au fost contrabalansate de dinamizarea volumului vanzarilor de produse metalurgice, chimice, din lemn si de alte mijloace de transport.
Importurile au inregistrat un ritm inferior celui aferent exporturilor atat in termeni anuali, cat si lunari (21,1 la suta, respectiv -1,1 la suta, variatii nominale), ceea ce a condus la atenuarea vitezei de deteriorare a balantei bunurilor (comparativ cu luna august a anului precedent, deficitul comercial s-a adancit cu 14,3 la suta, atingand 1. 848 milioane euro).
Presiuni inflationiste
Traiectoria anticipata a ratei anuale a inflatiei a fost din nou revizuita considerabil in sens ascendent pe termen scurt si intr-o mai mica masura pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei, in principal ca urmare a cresterii probabil mult mai consistente consemnate deja in iulie de tarifele/preturile produselor energetice – gaze naturale, energie electrica si combustibili.
Acestea erau de natura sa amplifice si sa prelungeasca impactul inflationist tranzitoriu al socurilor pe partea ofertei, dar si sa genereze, ca revers, efecte de baza dezinflationiste semnificative in 2022, suplimentar celor asociate scumpirii energiei electrice in luna ianuarie 2021 si cresterii cotatiei petrolului din primul semestru al anului curent.
In aceste conditii, rata anuala a inflatiei era asteptata sa urce mult mai pronuntat deasupra intervalului tintei in semestrul II 2021 decat se anticipase anterior, pana la 5,6 la suta in decembrie 2021, iar, in urma corectiilor descendente din prima parte a anului viitor, antrenate de efecte de baza, sa coboare, dar sa si ramana marginal sub limita de sus a intervalului tintei, respectiv la 3,4 la suta.
Surse de incertitudini
Evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate generau totusi, cel putin pe termen scurt, incertitudini si riscuri crescute la adresa noii perspective, date fiind reluarea cresterii infectarilor pe plan intern si incetinireaputernica a ritmului vaccinarii, precum si semnele emergentei unui nou val pandemic in Europa si pe alte continente, pe fondul raspandirii rapide a variantei Delta, mai contagioase, de coronavirus.
Surse de incertitudini si riscuri ramaneau, insa, si conduita politicii fiscale si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului „Next Generation EU”.
