Inflatia a urcat la 3,2% in februarie 2021 fata de 2,1% in decembrie 2020, in Romania. Inflatia din Uniunea Europeana era in ianuarie 2021 de 1,2% fata de 0,3% in decembrie 2020. In zona euro inflatia anuala a urcat si ea la 0,9% in ianuarie 2021, fata de -0,3% in decembrie 2020.
Se observa un salt abrupt al preturilor atat in Romania, cat si ca medie in zona euro si cele 27 de state ale Uniunii, fata de valorile foarte mici si chiar negative de inflatie din ultimul an. Cat din acest salt este realitate economica si cat sunt asteptari, angoase, temeri sau chiar presiuni speculative?
Teoria economica sustine in oarecare masura aceasta crestere a preturilor. Atunci cand dupa o criza economica este asteptata o relansare rapida, de obicei cererea de bunuri si servicii o ia inaintea ofertei, iar reglajul dintre cele doua se face prin majorarea preturilor. Dar acum nu este vorba despre o revenire dupa o scadere ’normala’ datorata ciclurilor economice. Actuala criza economica este de fapt un efect secundar al crizei de sanatate. Iesirea din criza nu necesita investitii noi, angajari suplimentare de salariati si majorari salariale. Pur si simplu vorbim despre o revenire la normalitate, asa cum era ea la nivelul anului 2019. Revenirea ar putea incepe in a doua parte a acestui an sau poate in 2022, in functie de prelungirea pandemiei. Asadar, preturile nu ar trebui sa creasca, ci dimpotriva. Firmele care au suferit cel mai mult in timpul crizei de sanatate: cele din turism, transport de calatori si serviciile conexe turismului, dezvoltari imobiliare in dorinta de a reveni cat mai repede la veniturile anterioare pandemiei ar fi normal sa isi mentina preturile constante sau chiar sa le scada usor. Desigur, noile cerinte de distantare sociala, igienizare si monitorizare a clientilor aduc costuri suplimentare pentru firmele respective, dar aceste costuri pot fi cu greu transferate catre consumatori. Asadar, realitatea economica nu sustine cresterea preturilor decat in mica masura.
Si atunci, ce a determinat majorarea preturilor? Un prim raspuns ar fi banii ’aruncati din elicopter’ de guverne si bancile centrale, pentru a sustine persoanele si firmele afectate de pandemie. Politica de quantitative easing nu a adus inflatie in precedenta criza economica, dar aceea a fost un alt fel de criza. De aceasta data lucrurile stau altfel: lichiditatea generata este imensa, acesti bani trebuie absorbiti de economie, dar nu se stie exact daca exista domenii productive care sa o faca, iar datoriile suverane vor creste alarmant in perioada urmatorilor ani. Privit prin aceasta perspectiva, valoarea acestor bani pompati de bancile centrale scade, iar cel mai simplu instrument este inflatia.
Un al doilea raspuns ar fi sectoarele economice care au profitat de pandemie: sanatate, industria de farmaceutice si unele produse chimice, serviciile de curierat si industria IT. Intr-adevar, observam cel putin pe datele din Romania ca preturile au crescut in aceste domenii mai repede decat in celelalte sectoare de activitate. Presiunea pentru a oferi bunuri si servicii a fost imensa, iar majorarea preturilor a venit ca o consecinta fireasca.
Pentru Romania ca o situatie particulara, liberalizarea pretului la energie electrica s-a dovedit ca de fiecare data cand auzim cuvantul ‘liberalizare’, o oportunitate pentru producatori de a creste preturile. Vorbim aici despre o disfunctionalitate a pietei, reprezentata prin ANRE, care nu a informat consumatorii la timp si nici nu a creat un mediu real competitiv in piata.
Un ultim motiv de crestere a preturilor ar fi asteptarile. Aceasta criza nu a schimbat lumea in bine. Dimpotriva, vom trai in acelasi mediu economic, dar mai constienti de pericolele de sanatate si costurile asociate acestei situatii. Modificarile structurale: telemunca, accelerarea adoptarii energiei verzi, perturbarea pe termen lung a pietei imobiliare vor avea un impact negativ asupra profitabilitatii companiilor, veniturilor populatiei si structurii consumului. Aceste incertitudini se transmit cu rapiditate in inflatie.
O iesire treptata din criza de sanatate - oricand va avea loc aceasta - este de asteptat sa aduca lucruri pozitive: revenirea la normalitate, oportunitati de afaceri noi, dar si efecte negative, printre care si o inflatie persistenta.
