Romania nu a fost capabila sa produca in 2020, anul pandemiei, materiale sanitare, medicamente si alte bunuri de stricta necesitate, pe care a trebuit sa le importe.
Astfel, balanta bunurilor s-a dezechilibrat in 2020 pentru Romania pe fondul scaderii mult mai accentuate a exporturilor decit importurile, in timpul pandemiei.
Cu economiile inchise, exporturile Romaniei s-au prabusit. Dar importurile au continuat, cu precadere in zona bunurilor pentru lupta cu pandemia si de stricta necesitate.
Tara nostra se confrunta cu mari probleme, in conditiile in care lipsa de viabilitate a economiei o face sa fie dependenta de importuri.
Iar crizele si perioadele critice, cum a fost anul trecut pandemia de coronavirus, care a fortat masuri precum inchiderea granitelor si diminuarea fluxului international de marfuri, reliefeaza aceste vulnerabilitati.
A crescut dezechilibrul balantei bunurilor
In Balanta de plati si pozitia investitionala internationala pentru 2020, Banca Nationala consemneaza accentuarea deficitului balantei bunurilor cu 6,1 la suta in 2020 fata de anul anterior, pe fondul scaderii mai rapide a exporturilor, ca efect al contractarii activitatii economice, fata de cea importurilor, a caror rezistenta a fost determinata de cererea pentru produse specifice combaterii pandemiei.
In anul 2020, balanta bunurilor si serviciilor a inregistrat un deficit de 9,5 miliarde euro, in crestere cu 3,3 la suta fata de valoarea consemnata in anul precedent, ca efect al majorarii cu aproximativ 6 la suta a deficitului rezultat din comertul cu bunuri.
Soldul negativ al balantei bunurilor a fost de 18,94 miliarde euro, in crestere cu 6,1 la suta fata de anul precedent, exporturile reducandu-se cu 8,7 la suta, iar importurile cu 5,4 la suta. Ponderea deficitului balantei bunurilor in PIB a crescut cu 0,7 puncte procentuale, pana la 8,7 la suta.
Balanta consolidata a bunurilor si serviciilor a consemnat o crestere a deficitului, cu toate ca volumul cumulat al exporturilor si importurilor s-a redus, evolutia combinata a celor doi indicatori fiind reflectata de reducerea soldului normalizat.
Desi balanta serviciilor a evoluat favorabil, impactul deteriorarii balantei bunurilor a fost mai pregnant, astfel ca gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, dar mai ales gradul de deschidere a economiei, au scazut.
Deficit la produse chimice si plastice, textile, confectii, incaltaminte si produse agroalimentare
Analiza in structura a soldului balantei bunurilor, pe cele opt grupe de marfuri din Nomenclatorul Combinat, releva deficite la: produse chimice si plastice (8.096 milioane euro), produse minerale (2.706 milioane euro), metale comune (2.389 milioane euro), textile, confectii, incaltaminte (2.255 milioane euro), produse agroalimentare (1.824 milioane euro), masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (112 milioane euro) si alte marfuri (1.983 milioane euro), respectiv excedent la produse din lemn, hartie (321 milioane euro).
Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a diminuat cu 2,7 puncte procentuale, pana la 75,2 la suta, iar gradul de deschidere a economiei cu 3,1 puncte procentuale, pana la 61,4 la suta.
Clasificarea importurilor de bunuri pe stadii de productie releva ponderea dominanta (55,5 la suta din importul total) a bunurilor intermediare, reprezentate in special de materii prime cu grad redus de prelucrare destinate industriei, subansamble, piese si accesorii, combustibili si lubrifianti.
Bunurile de consum – aproape 30% din importuri
Bunurile de consum au reprezentat 29,3 la suta din totalul importurilor (tigari, cosmetice, articole de igiena, produse farmaceutice, alimente si bauturi, confectii, incaltaminte), iar bunurile de capital 15,1 la suta (autoturisme si alte autovehicule pentru transportul de persoane, instalatii telefonice, masini automate de prelucrare a datelor, centrifuge, pompe pentru lichide, pompe de aer sau de vid, autovehicule pentru transportul marfurilor, tractoare, transformatoare electrice).
Conform Nomenclatorului Combinat, importul de bunuri a fost reprezentat in proportie de peste 76 la suta de patru grupe de marfuri: masini, aparate, echipamente si mijloace de transport; produse chimice si plastice; produse agroalimentare; metale comune.
Comparativ cu anul 2019, patru grupe de marfuri si-au majorat ponderea in importul total, inregistrand cresteri cuprinse intre 0,3 puncte procentuale si 1,3 puncte procentuale: produse chimice si plastice, produse agroalimentare textile, confectii, incaltaminte si alte marfuri.
