Recent, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat opiniei publice un proiect legislativ referitor la situaţia în care, ca urmare a verificărilor realizate de organele abilitate, o persoană nu poate dovedi că locuieşte şi în realitate la adresa specificată în cartea de identitate.
Ce prevede noul proiect MAI?
În principiu, instituţia menţionează faptul că, scopul proiectului analizat este de a urmări şi respecta dispoziţiilor ce vizează corectitudinea datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) prin aplicarea sancţiunii „încetare valabilitate domiciliu” persoanelor care nu respectă cadrul legal în vigoare, în fapt, având o locuinţă care nu corespunde adresei de domiciliu.
Simultan, proiectul doreşte să elimine cazurile mult prea comune în care un număr semnificativ de persoane îşi stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la aceeaşi adresă. Astfel, în conformitate cu noile dispoziţii, înregistrarea la o unică adresă a mai mult de zece persoane va fi interzisă dacă între acestea nu există legături de rudenie (rudenia fireascăeste legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun).
Prin urmare, dovada adresei de domiciliu nu va mai fi realizabilă doar prin simpla declaraţie a găzduitorului. În conformitate cu posibilele modificări, declaraţia menţionată trebuie să ateste consimţământul găzduitorului, numărul de persoane care locuiesc realmente la adresa în cauză, dar şi menţiunea că locuinţa solicitantul actului de identitate corespunde adresei declarate.
Totodată, va fi necesar ca declaraţia pe propria răspundere a solicitantului să fie însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin intermediul căreia se certifică practic existenţa unui imobil cu scopul de a fi locuit şi faptul că solicitantul locuieşte nu doar fictiv la adresa declarată. Cu alte cuvinte, dacă solicitantul “părăseşte” domiciliul declarat, lucrătorii de specialitate îi vor anula cartea de identitate.
În final, încetarea valabilităţii actului de identitate va fi decisă după verificarea domiciliului de către organele de poliţie. Într o asemenea situaţie, persoana în cauză va fi obligată să pornească demersurile necesare în vederea obţinerii unui nou act de identitate.
Ce prevede actuala reglementare?
În cazul eliberării actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civilă, anularea documentului, schimbarea sexului sau fizionomiei, sunt necesare următoarele documente:
➔ cererea pentru eliberarea actului de identitate;
➔ actul de identitate;
➔ certificatul de naştere, original şi copie;
➔ certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;
➔ certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, original şi copie;
➔ extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (în cazul nostru declaraţia găzduitorului), precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
➔ documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.
Dacă proiectul MAI va fi adoptat, cei mai afectaţi de noile dispoziţii vor fi, pe de-o parte, cetăţenii care locuiesc cu chirie sau în gazdă, dar şi proprietarii care închiriază imobile. Prin urmare aceştia ar trebui să înregistreze contractele de închiriere la ANAF, astfel încât, în unele cazuri, chiriaşii să poată obţine viză de flotant. Potrivit datelor Eurostat, în 2019, un procent de 4,2% din populaţie locuia în chirie.
