Recent, Ministerul Economiei a prezentat opiniei publice un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, care urmează să modifice Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii.
Deoarece în prezent, mediul digital reprezintă una dintre principalele pieţe de consum, au existat anumite provocări juridice din perspectiva ocrotirii consumatorilor. Astfel, a fost necesară armonizarea legislaţiei naționale cu cea europeană, pentru a asigura un grad ridicat de protecţie în cazul anumitor fapte care nu respectă legislaţia în vigoare.
Ce se înţelege prin practici comerciale incorecte?
În conformitate cu prevederile Legii nr. 363/2007, o practică comercială este considerată incorectă dacă întruneşte următoarele două condiţii:
- este contrară cerinţelor diligenţei profesionale
- deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu/membrului mediu al unui grup.
Astfel, practicile comerciale incorecte se clasifică în:
- Înşelătoare - practică comercială care conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe acesta să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile prezentate sunt, în fapt corecte, în raport de anumiţi factori (existenţa sau natura produsului, principalele caracteristici ale produsului, preţul sau modul de calcul etc.)
- Agresive - practică comercială care determină sau este susceptibilă să determine consumatorul mediu să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, fiind determinată de elemente precum, orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativă, nerespectarea de către comerciant a unui anumit cod de conduită etc.
Care sunt ultimele modificări?
Potrivit proiectului de OUG menţionat, vor fi considerate practici comerciale înșelătoare următoarele categorii de acţiuni:
➔ prezentarea sau însărcinarea unei alte persoane juridice/fizice cu expunerea de recenzii sau recomandări false din partea unor consumatori ori prezentarea înșelătoare a recenziilor sau a recomandărilor făcute de consumatori pe platformele de comunicare socială pentru a promova anumite produse;
➔ revânzarea de bilete către consumatori, în cazul în care comerciantul le-a achiziționat utilizând mijloace automate pentru a eluda orice limitare impusă privind numărul de bilete pe care o persoană le poate cumpăra sau orice altă regulă aplicabilă acestei operaţiuni;
➔ afirmarea faptului că recenziile privind un produs provin de la consumatori care au utilizat sau au achiziționat efectiv produsul, fără a lua măsuri rezonabile și proporționale pentru a verifica dacă într-adevăr aceste recenzii provin de la consumatorii respectivi;
➔ furnizarea de rezultate ca răspuns la o căutare efectuată online de către un consumator, fără a menționa în mod clar existența oricărei publicități plătite sau a oricărei plăți specifice pentru asigurarea unei încadrări pe o poziție mai bună în ierarhie a produselor în cadrul rezultatelor căutării
Ce sancţiuni prevede proiectul de OUG?
În principiu, proiectul va majora pragul minim al amenzilor la 10.000 și 20.000 de lei, în funcție de categoria la care se încadrează fapta ilicită. Cu alte cuvinte, pentru practicile comerciale înșelătoare, amenda va fi cuprinsă între 20.000 - 100.000 de lei, iar pentru cele agresive, între 10.000 - 100.000 de lei.
Totodată, dacă acțiunea comerciantului a avut ca rezultat vătămarea gravă și repetată a drepturilor consumatorilor (mai mulți consumatori) prevăzute de Legea nr. 363/2007, amenda va reprezenta 1-4% din cifra de afaceri sau va fi cuprinsă între 40.000 de euro - 100.000 de euro.
Dacă proiectul de OUG va fi adoptat de Guvern, actul normativ va produce efecte începând cu 28 mai 2022.
