Educatia este cel de-al treilea sector zguduit puternic de criza COVID-19 la nivel mondial, pe langa cel economic si cel sanitar. Dupa o vara de asteptare, elevii din Romania au aflat in ultimul moment scenariul in functie de care isi vor desfasura activitatea didactica pentru urmatorul an, dar au fost si anuntati de posibilitatea modificarii acestuia in functie de situatia epidemiologica din tara. Astfel, la inceputul anului scolar, 100 de mii de elevi nu si-au putut ocupa locul in banca, intreg procesul didactic avand loc pentru ei in mediul online. Lipsa tabletelor, a manualelor, a scolilor dotate corespunzator noilor norme, dar si a profesorilor pregatiti pentru digitalizarea sistemului educational a fost, pe langa raspandirea agresiva a virusului SARS-CoV-2, principala piedica in mecanismul dezvoltat de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru anul scolar 2020-2021. Cadrele didactice au fost obligate sa se adapteze rapid unei metodologii atipice si unui sistem de predare cu rezultate incerte atat pentru elevi, cat si pentru parinti si profesori.
Salarii mici, asteptari mari
Veniturile medii ale profesorilor sunt cele mai mici din Europa, chiar daca au inregistrat cresteri succesive in ultimii ani. In consecinta, cel ce dezvolta cunostintele si gandirea unui copil castiga in Romania aproximativ 3600 de lei (salariul brut/luna), pe cand in Danemarca, Germania si Austria salariile profesorilor pot atinge si pragul de 7000 de euro/luna. Discrepantele banilor investiti in educatie se reflecta si in modul de gestionare al oricarei probleme aparute in sistemul educational romanesc. Criza COVID-19 a prins multe scoli nepregatite, copii fara suport tehnic, indispensabil in cazul aplicarii scenariului rosu sau galben, dar si profesori ce nu aveau cunostinte in domeniul calculatoarelor.
Exista spatiu privat in mediul online?
Un alt impediment al digitalizarii educatiei este reprezentat de nemultumirile cadrelor didactice in ceea ce priveste siguranta spatiului lor privat in mediul online. De la teama de a nu isi dezvalui detalii din vietile private, pana la refuzul categoric de a preda ore online, unii profesori invoca diverse motive pentru a evita interactiunea cu un sistem informatic, desi la celalat capat al firului sta o clasa ce isi doreste cu ardoare sa afle cat mai multe notiuni noi, sa invete si sa se dezvolte prin educatie si cultura. „Pe buna dreptate, niciunul dintre noi nu a semnat sa ne expunem mediul de acasa publicului, din diverse motive, fie sunt camerele saracacioase, fie pe alocuri tocmai invers, opulente”, declara un utilizator pe o retea de socializare, in cadrul unui grup destinat profesorilor. Solutii exista, aplicatiile pentru conferinte online permitand si setarea unui fundal ce ascunde detaliile camerei in care ne aflam, mentinand doar imaginea noastra. Pe de alta parte, un alt participant la discutie pe acelasi grup ridica problema drepturilor de autor: „ Asa cum nu ai voie sa inregistrezi un spectacol, nu ai voie sa inregistrezi nici lectia, atat actorul cat si profesorul fiind creatori, de fiecare data cand se afla in fata publicului lor.”
Intr-un tumult de modificari bruste in desfasurarea anului scolar 2020-2021, singurii ce au de pierdut sunt elevii. Lunile de studiu, cunostintele si corectitudinea actului educational nu le pot fi inapoiate niciodata daca situatia derularii orelor de curs in conditii normale sau adaptate situatiei epidemiologice actuale ramane incerta. Sustinerea parintilor, a profesorilor si alegerea cu atentie a masurilor impuse de autoritati pot salva generatia crizei noului coronavirus de lacune educationale profunde.
