Una ditre problemele cu care se confrunta piata muncii din Romania este refuzul ocuparii unei pozitii de lucru vacante. Astfel, conform Agerpres, in anul 2019 au existat peste 2000 de cazuri in care persoanele au refuzat un loc de munca in urma procesului de mediere dintre angajati si angajatori. Anul acesta au fost numai 700 de cazuri, dar ministrul Muncii isi propune sa schimbe acest lucru prin modificarea legislatiei in domeniul muncii. Concret, ministrul de resort, Violeta Alexandru, doreste sa modifice legislatia astfel incat persoanele cu 4 clase sa poata participa la mai multe categorii de cursuri de formare pentru a-si putea gasi mai usor un loc de munca.
Peste 80% dintre persoanele care refuza munca au 4 clase
O posibila explicatie pentru aceasta situatie a fost gasita de ministrul Muncii in modul de functionare al Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Astfel, spune Violeta Alexandru, este posibil ca AJOFM-urile sa nu se straduiasca suficient pentru a gasi locuri de munca acestor persoane care, in proporţie de peste 80%, au 4 clase. O alta explicatie, insa, ar putea fi comunicarea greoaie dintre institutiile implicate in procesul gasirii locurilor de munca. Astfel, traseul institutional este urmatorul:
1. Cererile pentru ajutor social se depun la primarie, care declanseaza ancheta sociala si stabileste eligibilitatea pentru acordarea ajutorului social.
2. Agentiile Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) fac plata ajutorului social si trimit lunar, in format electronic, in termen de 5 zile de la primirea situaţiilor de la primar, la AJOFM si la Inspectia Teritoriala a Muncii (ITM) lista persoanelor apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social.
3. In termen de 5 zile, AJOFM şi ITM trimit inapoi la AJPIS situatia nominala cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor social care s-au incadrat in munca, inclusiv cu cele care au refuzat un loc de munca oferit/participarea la cursuri de formare profesionala.
Precum se vede, prin urmare, factorii decizionali implicati in acest proces nu sunt putini, iar modificarea de legislatie sugerata de ministrul Muncii are in vedere inclusiv fluidizarea intregului parcurs, de la identificarea pozitiilor vacante si pana la angajare.
Capacitarea fortei de munca, esentiala in aceasta perioada
Informatia trebuie citita inclusiv in cheia in care rata somajului in Romania s-a situat la 5,4%, in trimestrul II al anului in curs, in crestere cu 1,1 puncte procentuale fata de cea inregistrata in trimestrul anterior si cu 0,4 puncte procentuale peste tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020. Evident, intr-un astfel de context tara noastra are nevoie de capacitarea unui procent cat mai mare din resursa de munca disponibila, mai ales avand in vedere noile restrictii care blocheaza din nou sectoare precum HoReCa si cel turistic. Acest aspect a fost evidentiat inclusiv de ministrul Muncii, Violeta Alexandru: „Si un om apt daca il pierdem de pe piata muncii, e grav”.
Remarca acesteia capata insa si mai multa greutate daca luam in considerare previziunile pentru anul 2021. Astfel, specialistii CFA Romania (asociatie a detinatorilor de titluri Chartered Financial Analyst) anticipeaza o rata a somajului de 7% chiar la finalul anului 2020, o depreciere a leului la peste 5 lei in raport cu euro in cursul anului 2021, dar si o revenire a economiei abia in trimestrul II al anului viitor. Intr-un asemenea context, prin urmare, preocuparea ministrului Muncii pentru domeniul sensibil al ocuparii fortei de munca este mai mult decat pertinent, acesta reprezentand chiar baza pe care se poate construi revenirea economica pe care o asteptam cu totii.
