In sedinta de guvern care a avut loc ieri seara, oficialii au prezentat cea de a treia rectificare bugetara pe anul 2020. Iar daca la precedenta rectificare bugetara, care a avut loc in luna august, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri se detasa in top cu o alocare de 4,3 miliarde de lei, urmat de Ministerul Sanatatii (3,1 miliarde lei) si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (2,9 miliarde lei), este interesant de vazut cum au fost directionati banii la actuala rectificare.
Cine castiga si cine pierde de pe urma rectificarii
Astfel, datele prezentate de ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, arata ca Ministerul Muncii si Protectiei Sociale se situeaza pe primul loc cu 1,6 miliarde de lei, urmat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu 1,1 miliarde de lei si, la egalitate pe pozitia a treia, cu aceeasi suma de 1 miliard de lei – Ministerul Sanatatii si cel al Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.
De partea cealalta, perdantii sunt Ministerul Apararii Nationale (-200 de milioane de lei), Ministerul Finantelor Pubice (-854 milioane lei) si Ministerul Afacerilor Interne (-635 milioane lei), toate aceste ministere raportand economii dupa 10 luni de executie bugetare si punand, prin urmare, acesti bani la dispozitia guvernului.
De asemenea, trebuie remarcata declaratia ministrului Finantelor Publice conform careia aceasta „este cea mai buna executie bugetara la 10 luni din ultimii 10 ani: 35,4 miliarde lei, mai mult decat s-a cheltuit in tot anul 2016, in tot anul 2017 si in tot anul 2018”.
De ce primeste Ministerul Muncii cei mai multi bani?
Avand in vedere problemele mari cu care se confrunta piata muncii, raspunsul este simplu: acesta este domeniul care trebuie sprijinit cel mai puternic in perioada imediat urmatoare, o revenire a economiei fara o dinamica mai buna a acestui sector fiind, practic, imposibila.
Declaratia recenta a ministrului Muncii, conform careia aproximativ 600.000 de romani au beneficiat de masura privind acoperirea a 41,5% din costul salarial, suma platita pana in prezent fiind de 2 miliarde de lei, este de altfel o dovada in acest sens, suma rezultata ca urmare a rectificarii bugetare venind sa acopere, aproape, aceasta cheltuiala.
Acoperirea in cuantum de 41,5% din costul salarial, insa, nu este decat o mica parte din sarcina financiara pe care trebuie sa o suporte Ministerul Muncii, dupa cum a declarat ministrul de resort cu aceeasi ocazie: „Toate aceste masuri de sprijin, de la cele care vizeaza acoperirea a 75% din salariu pana la 75% din castigul salarial mediu brut pentru somaj tehnic, fondurile pentru zilieri, aceasta masura de acoperire a 41,5% din costul salarial, sprijinul pentru sezonieri, sprijinul pentru romanii care au revenit in tara si doresc sa ramana in tara si sa munceasca, toate aceste masuri de sprijin au insumat 7,2 miliarde lei”.
Educatia, marea „absenta” a rectificarii bugetare
In final, ministrul Finantelor Publice a evidentiat principalii parametri ai rectificarii, respectiv o crestere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB, la 9,1% din PIB, adica 96 miliarde lei, in conditiile in care Comisia Europeana a estimat un deficit de 10,3% din PIB pentru Romania la finalul anului 2020. „Comisia Nationala de Prognoza si-a revizuit estimarile si estimeaza o contractie de 4,2%. Cresterea deficitului este de 5 miliarde”, a afirmat Citu.
Nu in ultimul rand, trebuie remarcat ca, desi pe fond alocarile majorate pentru Munca, Agricultura si Sanatate sunt corecte, marea „absenta” a rectificarii bugetare ramane Educatia, unde bugetul ramane, practic, acelasi. Ramane de aflat, prin urmare, cum vede Guvernul acest domeniu extrem de important pentru o Romanie in care, iata, copiii nu mai merg deja de ceva vreme la scoala si in care, ca o coincidenta, chiar astazi partidul aflat la guvernare isi lanseaza programul „Dezvoltam Romania”. Dar cum am putea sa o devoltam fara educatie? – iata o buna intrebare.
