Inflația face ravagii în țările UE. România a coborât la început de an în clasamentul scumpirilor

Inflația face ravagii în țările UE. România a coborât la început de an în clasamentul scumpirilor

Explozia prețurilor pune în continuare probleme economiilor europene și populației din țările membre UE, care își vede puterea de cumpărare pusă în pericol așa cum nu s-a mai întâmplat de mulți ani în Europa.

Dacă la începutul anului oficialii Băncii Centrale Europeane - BCE nu luau în calcul măsuri aplicate în 2022 pentru temperarea presiunilor inflaționiste și vorbeau încă despre ținta de inflație de 2% la nivelul zonei euro ca despre un lucru realizabil, ultimele evoluții au adus o schimbare de atitudine.

Inflația a crescut în 19 țări membre UE

Astfel, rata anuală a inflației a crescut în zona euro la 5,1% în prima lună a lui 2022, de la 5,0% în decembrie 2021. Trebuie precizat că, în urmă cu un an, în ianuarie 2021, nivelul inflației anuale era în zona euro de doar 0,9%.

La nivelul blocului comunitar, rata medie anuală a inflației a fost de 5,6% în ianuarie 2022, de asemenea în creștere, de la 5,3% în luna precedentă, decembrie 2021. Și în acest caz majorarea anuală este uriașă, în condițiile în care inflația se afla la nivelul de 1,2% în ianuarie 2021.

Între țările membre ale Uniunii Europene, cea mai mică rată anuală a inflației a fost consemnată în ianuarie 2022 în Franța – 3,3%, Portugalia – 3,4% și Suedia – 3,9%.

La polul opus, cel mai mare avans anual al majorărilor de prețuri a avut loc în Lituania – 12,3%, Estonia – 11,0% și Cehia – 8,8%. 

În comparație cu decembrie 2021, inflația anuală a crescut în 19 țări și a scăzut în 8 țări membre UE, anunță Eurostat.

România, peste media europenă

Cu 7,2% rata anuală a inflației în ianuarie 2022, România se află între țările UE în care majorările de prețuri s-au accentuat, în comparație cu decembrie 2021, când Eurostat consemna o valoare de 6,7%.

Țara noastră se află în plutonul țărilor membre UE în care inflația anuală este peste media blocului comunitar, alături de Slovenia, Spania, Letonia, Olanda, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Belgia, Polonia, Cehia, Estonia și Lituania.

Dintre aceste țări, doar Slovenia și Spania au o rată anuală a inflației mai mică decât România, toate celelalte confruntându-se cu majorări de prețuri mai mari în ianuarie 2022, raportat la ianuarie 2021.

Pentru comparație, în decembrie 2021 cea mai mare rată anuală a inflației era consemnată în Estonia – 12%, Lituania – 10,7%, Polonia – 8%, Letonia – 7,9%, Ungaria – 7,4% și România – 6,7%.

Trebuie precizat că datele sunt obținute de Eurostat plecând de la indicele armonizat al prețurilor de consum – IAPC, pentru a putea armoniza datele între țările membre, indicator ce diferă de indicele prețurilor de consum – IPC, utilizat la nivel național de INS. 

Iar Eurostat notează că cea mai mare contribuție la majorările de prețuri în țările blocului comunitar vine în continuare din zona de energie – plus 2,80%, apoi o aduc serviciile – plus 0,98%, urmate de alimente, alcool și tutun – plus 0,77% și bunuri industriale non-energie – plus 0,56%. 

Politica BNR împotriva inflației

Dacă în decembrie 2021 un număr de 5 țări aveau inflația anuală peste cea a României, în ianuarie 2022 țara noastră ”a coborât în clasament” pe locul 11, în zece alte țări majorările de prețuri fiind mai mari decât la noi. 

În timp ce țările din zona euro s-au văzut cu mâinile legate, în lupta cu inflația, ca urmare a indeciziei BCE privind o majorare a dobânzii de politică monetară, în România Banca Națională a operat patru astfel de majorări consecutive în intervalul octombrie 2021 – februarie 2022.

Prin urmare, dobânda de politică monetară a fost adusă la un nivel dublu, față de începutul lunii octombrie 2021,când era 1,25%, ajungând la 2,50%.  

Această politică are și consecințe negative, mai ales pentru cei care au credite în derulare și care se confruntă cu o creștere a ROBOR, deci și a dobânzilor pe care le plătesc.

Mai mult decât atât, majorarea dobânzilor poate afecta procesul de creștere economică, în condițiile în care mediul de afaceri se poate feri să mai facă investiții în economia națională, din cauza banilor mai scumpi.