Potrivit ultimelor estimări, în luna septembrie 2021 rata anuală a inflaţiei a atins un nou record, urcând până la 6,3% (pornind iniţial de la 5,3% în august). Prin urmare, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, cele alimentare cu 4,26%, iar nu în ultimul rând, serviciile cu 3,75% potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Ţinând cont de contextul creat de ultimele schimbări economice, inflaţia sigur va rămâne "subiectul vedetă" al acestui final de an, în articolul următor am decis să prezentăm pe scurt ce presupune de fapt inflaţia şi cum ne afectează activitățile cotidiene.
Ce este inflaţia?
Explicat cât mai simplu,inflația reprezintă un dezechilibru în economia unei țări. Totuşi, atunci când vorbim despre inflație ne referim în principiu la creșterea prețurilor de consum. Prin urmare, accelerarea ritmului de creștere pentru prețurile de consum are un efect negativ pentru venitul real al populației, conducând ulterior la o scădere a cererii de bunuri și servicii.
Efectele unei "inflaţii negative" se pot simți atât la nivelul consumatorului de rând, cât și la nivel macro, de la creşteri semnificative ale prețurilor din magazine pentru produse alimentare de bază, până la aspecte mai complexe, cum ar fi nivelul dobânzii de referință.
Dar rata inflației?
Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut/scăzut într-un anumit interval de timp. De regulă, acest exponent se calculează de la o lună la alta sau, în cazul perioadelor mai mari, chiar de la un an la altul. Practic, rata inflaţiei ne ajută să intuim cât de repede, și în special, cât de mult au crescut prețurile pentru anumite categorii de produse.
Spre exemplu, dacă indicele inflației pentru accize este de 3%an, asta înseamnă că de la un an la altul vei plăti cu 3% mai mult atunci când vei cumpăra tutun sau cafea.
Cum ne afectează inflaţia viaţa?
Bineînțeles, oamenii au nevoi diferite și inflațianu îi va afecta în aceeași manieră pe toți. De exemplu, angajații pot câştiga sau pierde în funcţie de rapiditatea cu care companiile își adaptează politica salarială la rata inflaţiei. Pe de altă parte, pensionarii, şomerii sau beneficiarii de asistenţă socială pierd destul de mult atunci când îndemnizaţiile nu le sunt indexate în timp util deoarece aceștia primesc sume fixe, în timp ce moneda este afectată de devalorizare.
Totodată, persoanele cu venituri mici și medii sunt mult mai afectate de inflaţie decât cele care înregistrează câștiguri considerabile. De regulă, pentru categoria menționată, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru hrană, creşterea preţurilor micșorând "coșul de cumpărături" ce poate fi procurat.
De la începutul acestui an, pe întregul glob s-a putut observa o manifestare accentuată de creştere a preţurilor, mai ales la materiile prime, care implicit se reflectă și în costurile celorlalte produse.
Potrivit BNR, pentru 2022 speranţa este ca inflaţia să înregistreze o scădere, ajungând astfel la un nivel de aproximativ 3%.
