Impozitul zero pe salariul minim a fost un subiect mult discutat in Romania ultimilor ani. Motivul este simplu: nivelul taxarii muncii in tara noastra este printre cele mai mari din Europa, in conditiile in care veniturile sunt inca foarte mici.
Astfel, considera unii economisti, s-ar oferi o gura de aer clasei de mijloc, cea care a dus greul pandemiei pana in acest moment si continua s-o faca. Mai mult, este vorba despre aceeasi clasa de mijloc provenita aproape exclusiv din mediul privat, care plateste salariile angajatilor la stat, precum si ajutoarele sociale.
In acest context a venit, de altfel, declaratia facuta ieri seara la un post de televiziune de noul ministru al Economiei, Claudiu Nasui, care a anuntat posibilitatea introducerii impozitului zero pe salariul minim in agricultura incepand cu anul 2022.
Impozitul zero pe salariu, aplicat anterior in IT
Masura reducerii la zero a impozitarii pe salariu nu ar fi la prima implementare, un exemplu similar datand de anii trecuti, cand s-a luat decizia scutirii de la plata impozitului pe salarii pentru romanii care muncesc in domeniul crearii de programe pentru calculator. Astfel, aceasta idee vehiculata inca de pe vremea Guvernului Boc, stipula faptul ca persoana ce beneficiaza de scutire trebuie sa fie incadrata intr-un compartiment specializat de informatica, cum ar fi centru de calcul, directie, departament, serviciu, birou etc si se poate beneficia de aceasta scutire indiferent de momentul angajarii si fara a fi conditionata de contributia acesteia la realizarea plafonului minim de venit.
Masura a si devenit, de altfel, realitate, prin ordinul publicat in Monitorul Oficial din data de 30 iulie 2015, ulterior existand insa presiuni puternice in sensul abrogarii acesteia din partea sectoarelor de activitate care se simteau discriminate de aceasta facilitate. Nu e mai putin adevarat, insa, ca intre sectorul IT si cel agricol nu exista comparatie, castigul salarial mediu brut al angajatilor din IT fiind cel mai mare din economie, de mai mult de 12.000 de lei in noiembrie 2019, conform datelor INS. Asadar, daca miza in cazul programatorilor era retinerea acestora in tara, in conditiile in care in strainatate ar fi castigat mult mai bine, in cazul agriculturii vorbim pur si simplu despre mentinerea sa la un minim nivel de supravietuire si, practic, salvarea acesteia.
Favorizarea agriculturii ar putea starnii reactii adverse
Chiar si asa stand lucrurile, insa, va fi imposibil ca alegerea acestui sector de activitate ca prima tinta pentru introducerea impozitului zero pe salariul minim sa nu genereze reactii adverse, in special din partea HoReCa si a agentiilor de turism. Cat despre motivele concrete ale alegerii domeniului agriculturii, Claudiu Nasui a explicat ca „In programul de guvernare incepem sa facem asta din 2022 intr-un domeniu anume. Nu va ascund ca sper si cred ca acesta va fi agricultura, pentru ca in agricultura sunt si salarii mici si evaziune fiscala foarte mare. O masura zero taxe elimina aceasta evaziune pentru ca o face nerentabila. De ce sa te mai ascunzi, sa nu platesti totul prin banca daca oricum nu mai exista povara fiscala mare. Povara fiscala este cea care incurajeaza, de fapt, evaziunea fiscala”.
In ultima instanta, insa, impactul in PIB al fiecareia dintre industriile mentionate va avea un cuvant greu de spus. Astfel, in anul 2019 agricultura a reprezentat 4,1% din PIB, HoReCa aproximativ 1,7%, iar turismul s-a situat undeva in jurul a 5% din PIB.
