Îi favorizează BCE pe cei foarte bogați? Întrebări asupra relaxării cantitative

Banca Centrală Europeană a întârziat să adopte măsuri concrete împotriva inflației care face ravagii în Europa.

Mai mult decât atât, BCE a cheltuit trilioane de euro în cadrul programelor de relaxare cantitativă (quantitative easing) pentru a injecta lichidități în piață.

În SUA experimentul monetar numit relaxare cantitativă este aspru criticat în prezent, fiind arătat cu degetul că majorează inegalitățile sociale.

Efectele dobânzilor mici

Relaxarea cantitativă a fost introdusă de Ben Bernanke, fostul sef al Rezervei Federale a SUA - FED, pentru a combate deflația care a apărut dupa criza financiară din 2008-2009.

Fenomenul deflației este caracterizat de niveluri negative ale inflației sau marginal în preajma lui zero, ceea ce atrage așa-zisa ”capacană de lichiditate”, sau lipsa banilor lichizi pe piață.

Prin urmare, băncile centrale reduc în mod similar nivelul dobânzilor și injectează în piață sume mari de bani prin cumpărarea de titluri de valoare.

Mai multe lucrări științifice, semnate de economiști cu mare prestigiu, au ajuns însă la concluzia că principalul efect al relaxării cantitative a fost creșterea discrepanțelor dintre bogați și săraci.

Dobânzile foarte mici i-au ajutat cel mai mult pe marii deținători de capital, care au putut să ia sume mari de bani cu costuri zero pentru a-și crește afacerile.

În schimb, clasele medii și sărace au sărăcit și mai mult, pentru că nu au mai primit dobânzi la depozite, iar tranzacțiile în creștere de pe piețele de capital au crescut prețurile caselor și ale chiriilor.

”Există multă suferință”

Președintele FED, Jerome Powell, a fost audiat în 2021 în Senatul SUA pe tema posibilei adânciri a discrepanței dintre bogați și săraci pe care o aduce relaxarea cantitativă.

El a evitat să abordeze în mod direct rolul băncii centrale în exacerbarea inegalității, dar și-a exprimat simpatia pentru oamenii lăsați în urmă în timpul revenirii economice: ”Încă există multă suferință acolo”, a declarat Powell, argumentând că inegalitățile trebuie rezolvate prin politici fiscale.

Altfel spus,  aruncând problema în curtea factorului executiv – guvernul.

Chiar și ”părintele” relaxării cantitative, fostul președinte al FED, Ben Bernanke, a recunoscut în 2017 că la ”toate celelalte fiind egale, prețurile mai mari ale acțiunilor înseamnă o inegalitate mai mare a bogăției”.

BCE a injectat în piață trilioane

La fel ca Powell, Bernanke spune că inegalitatea este de competența factorilor de decizie fiscală (Congresul și Casa Albă), mai degrabă decât a FED, scrie propublica.org.

BCE a cheltuit 2,6 trilioane euro între 2015 și 2018, prin cumpărarea preponderent de obligațiuni guvernamentale, dar și corporative garantate cu active.

Ulterior, cub conducerea Christinei Lagarde, BCE a lansat al doilea program de cumpărare de active, pe fondul pandemiei de coronavirus, la finele lunii mai 2022 stocul de obligațiuni deținute de BCE ajungând la valoarea de 3,4 trilioane euro.