Asa cum tehnologiile evolueaza, piata muncii se schimba la randul ei. Angajatorii nu mai pot avea aceleasi asteptari de la angajatii tineri, care nu sunt dispusi la compromis, asa cum au facut-o parintii si bunicii lor. Una dintre tendintele tot mai vizibile este reprezentata de fenomenul cunoscut sub numele de „job hopping”, adica schimbarea frecventa a locului de munca, de obicei la intervale mai scurte de doi ani.
Daca in trecut stabilitatea intr-o companie era considerata un indicator al seriozitatii si al profesionalismului, in prezent, mobilitatea profesionala este perceputa de multi tineri ca o strategie de dezvoltare a carierei. Vine insa si cu plusuri si cu minusuri, atat pentru angajator, cat si pentru angajat.
De ce apare fenomenul job hopping?
Factorii care au dus la transformarea unei tendinte intr-un fenomen, mai ales printre tineri, sunt numerosi. In primul rand, vorbim despre generatii noi cu prioritati diferite. Pentru Millennials si Generatia Z echilibrul viata personala–viata profesionala, oportunitatile de invatare si flexibilitatea sunt mai importante decat loialitatea fata de un singur angajator.
Un alt factor este accesul rapid la oferte de munca. In prezent, platformele de recrutare online si social media fac extrem de usor procesul de cautare si aplicare pentru un nou loc de munca incurajand mobilitatea.
Asteptarile diferite! Pentru multi, schimbarea frecventa a locului de munca este o modalitate de a obtine mai rapid un salariu mai mare sau o pozitie superioara, in conditiile in care unele companii promoveaza lent. De asemenea, la momentul angajarii li se prezinta doar partea frumoasa a jobului, dar intrand in contact cu mediul si cultura organizationala apar nemultumirile: lipsa unui mediu pozitiv, a recunoasterii performantei, a beneficiilor.
La intrebarea – De ce alegi sa schimbi locul de munca?- in general raspunsurile in randul tinerilor sunt: salariu insuficient, lipsa oportunitati, burnout, mediu de lucru toxic, dezechilibru viata personala-viata profesionala.
Job hopping-ul, sprint printre joburi
Job hopperii sunt usor de recunoscut, tind sa aiba CV-uri cu multe pozitii, fiecare cu o durata de angajare relativ scurta. Asta nu inseamna ca nu sunt profesionisti, eficienti sau ca au probleme de relationare, ci pur si simplu au standarde diferite.
Totusi, exista o serie de dezavantaje ale job hopping-ului:
- perceptia negativa a angajatorilor (semn de instabilitate sau lipsa de loialitate)
- pierderea continuitatii in dezvoltarea profesionala
- dificultati in obtinerea unor pozitii de conducere
- instabilitate financiara sau profesionala.
Totodata, gasirea si formarea unui nou angajat sunt costisitoare pentru angajator. in fata acestui fenomen si angajatorul trebuie sa ia masuri. Una dintre ele este cresterea retentiei personalului prin oportunitati, conditii bune de munca, remuneratie corecta. De asemenea, atentia la procesul de recrutare si o abordare corecta si onesta poate reduce mobilitatea din companie.
Job hopping-ul este in fapt o schimbare a paradigmei in ceea ce priveste munca si cariera.
