La 15 ani, mama a doi copii. Pentru o societate in care natalitatea este in scadere si tot mai multe femei aleg sa ia in calcul o sarcina dupa 35 de ani, cand se simt realizate material si profesional, sa fii mama inainte de majorat, ba chiar sa ai deja doi copii, poate parea iesit din comun. Si totusi avem intr-un an in Romania sute de de copile cu copii. Ele insa nu rezolva problema natalitatii scazute, ci doar adancesc o problema grava a societatii romanesti: fenomenul mamelor minore.
Pandemia loveste in comunitatile vulnerabile
Fete care odata ramase insarcinate au renuntat la scoala si au luat greutatile vietii in piept. Au dat joaca pe leganatul unui copil. Trendul este in crestere, iar ingrijorarea este cu atat mai mare cu cat pandemia de COVID-19 a intrerupt procesul educational pentru multi dintre copiii Romaniei. Daca pentru o parte din ei, invatamantul a fost reluat, chiar si in conditii de pandemie, cu scoala online, pe altii tara noastra i-a pierdut pe drum, iar consecintele vor aparea curand. Am avut in 2019 aproape 8000 de mame minore, fete carora le-au fost furate copilaria si adolescenta, au devenit victimele exploatarii chiar de propriile familii si au experimentat o sarcina care le-a trezit brusc la realitatea dura. Peste 700 dintre ele nu implinisera 18 ani la momentul aducerii pe lume a unui copil, iar cateva zeci erau deja la al doilea copil inainte de majorat. Mai grav este ca multe duc sarcini lipsite de controale medicale, de o supraveghere corecta si nu de putine ori deznodamantul este tragic. Contextul pandemic din 2020 ar putea duce la o explozie a acestor cazuri.
Avem nevoie de politici publice "sanatoase"
Gabriela Alexandrescu, presedinte executiv al Organizatiei Salvati Copiii Romania, ONG care lupta de cativa ani cu acest fenomen, tragea un semnal de alarma inca din vara:
”Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat in Romania, cu consecinte care privesc atat siguranta si bunastarea celor doi copii – mama adolescenta si nou-nascutul, cat si societatea in ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este mostenit de copiii lor si suntem in fata unui cerc vicios pe care nu il putem depasi fara politici publice focusate si cat mai concrete”.
Pandemia de COVID-19 va acutiza practic problema mamelor minore din cauza accesului limitat la educatie. Tabletele pentru elevi nu au ajuns in toate comunitatile vulnerabile, adica fix acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Mai mult, aceste zone nu au acces la internet pentru a desfasura ore online, uneori nu au nici macar electricitate. Un alt aspect de luat in calcul este si cultura din familiile defavorizate si din comunitatile cu un stil de viata traditional, unde egalitatea sexelor este o mare problema, iar fetele sunt orientate de la varste fragede spre casatorie si intemeierea unei familii in detrimentul continuarii studiilor.
Asistenta si consiliere pentru familie
Inscrise in sistemul de invatamant, prin prezenta fizica la scoala, aceste copile aveau sanse mai mari sa fie sprijinite pentru a nu intrerupe demersul educational. Odata cu pandemia si implementarea scolii de la distanta, sansele lor scad, ca urmare a influentei mult mai puternice a traditiei comunitatii asupra lor. In acest context, este necesara o interventie din partea statului pentru gestionarea acestor cazuri, prezenta unui asistent social care sa monitorizeze situatia tinerelor mame si o consiliere permanenta a familiei pentru a intelege rolul educatiei in asigurarea unui viitor mai bun pentru fete.
