Consecintele liberalizarii pietei de energie sunt in continuare extrem de negative, atat pentru populatie, cat si pentru mediul economic.
Masurile compensatorii pregatite de guvern sunt departe de a fi eficiente, iar facturile supra-dimensionate pun mari probleme firmelor romanesti.
Fostul ministru al Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a avertizat, in exclusivitate pentru Risco.ro, ca este nevoie de o interventie cat mai rapida a factorilor de decizie din zona guvernamentala, pentru a nu asista la un val de falimente din partea companiilor autohtone.
”Romania risca sa intre in recesiune economica la anul, daca viitorul Guvern nu va sprijini mediul de afaceri si daca nu va controla aplicarea legii privind compensarea facturilor pentru energie electrica si gaze naturale, precum si a legii pentru consumatorul vulnerabil.
Cele doua legi, desi in vigoare, nu functioneaza in acest moment si s-ar putea ca furnizorii de energie electrica si gaze naturale sa nu le respecte, iar ANRE-ul nu pare a fi o institutie capabila sa urmareasca punerea lor in aplicare.”, a declarat Gheorghe Ialomitianu.
Banii pentru compensatii, inexistenti
”Guvernul nu a asigurat inca banii pentru compensatiile care trebuie platite furnizorilor, iar mediul de afaceri primeste facturi cu preturi foarte mari ale energiei, care le afecteaza activitatea si riscam ca multe firme sa intre in faliment.
Productia interna trebuie ajutata de Guvern, mai ales in zona de valorificare a productiei agricole, in contextul in care am putea asista la o noua explozie a importurilor, in conditiile in care se vorbeste tot mai des de o criza alimentara.
La 8 luni, procentul de realizare a investitiilor publice a fost de 49%, deci nu s-au cheltuit foarte multi bani – de aici se poate face o redistribuire a resurselor financiare.
Sigur, pe termen mediu, e un lucru rau, pentru ca lipsa investitiilor afecteaza cresterea economica, dar in acelasi timp pot fi rezolvate unele probleme pe termen scurt.”, a conchis fostul ministru.
Avertismentul BNR
In context, si BNR apreciaza, in ultima sedinta de politica monetara, ca pe orizontul ceva mai indepartat de timp ramane incerta capacitatea unor firme de a se mentine viabile ulterior sistarii masurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales in contextul cresterii abrupte a costurilor cu energia, transportul si ale altor materii prime si marfuri, precum si al sincopelor in aprovizionare si al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurari sau falimente.
Deosebit de relevante pentru conditiile viitoare de pe piata muncii continua sa fie, de asemenea, implicatiile probabilei extinderi a digitalizarii si automatizarii pe plan intern, dar si ale eventualei cresteri a apelului angajatorilor la lucratori din strainatate, arata Banca Nationala.
Preturile gazelor naturale si ale energiei electrice in trimestrele IV 2021 si I 2022, pe fondul ascensiunii abrupte a cotatiilor pe piata en-gros autohtona si pe plan european si global, se consituie in principalii factori care vor contribui la o majorare a ratei anuale a inflatiei mult peste asteptari, noteaza BNR.
De asemenea, influente suplimentare, dar mai modeste, sunt asteptate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preturi administrate si LFO –, dar si din cresterea cotatiilor altor materii prime, mai ales agro-alimentare si din scumpirea politelor RCA, resimtite la nivelul inflatiei de baza.
