Economia României a crescut în 2021 cu 5,6%, mult sub estimarile inițiale, care prevedeau un avans PIB de 7% sau chiar mai mare, la începutul anului.
Ultimul trimestru al anului trecut a adus o frânare puternică pentru economie, în condițiile în care, comparativ cu trimestrul anterior, produsul intern brut a scăzut cu 0,5%.
Însă cel mai grav lucru este că regresul economic va continua, cel puțin în prima parte a anului în curs, când România va intra în recesiune tehnică, susține profesorul de economie Mircea Coșea, în exclusivitate pentru risco.ro.
Se vede începutul unei crize
”Important este că avem o scădere la nivelul activității economice în ultimul trimestru - asta arată că efectele negative ale costurilor energiei s-au văzut încă de la sfârșitul anului 2021.
Avem de-a face cu începutul unei crize. Și este clar că dacă lucrurile vor continua așa vom intra în recesiune tehnică, asta este evident.
Situația este destul de periculoasă în acest moment, este mai puțin important că de la 7% am ajuns la 5,6% creștere economică în 2021. Important este că deja avem o scădere de la trimestru la trimestru.
Sigur că factorii care au determinat frânarea economică sunt legați de energie, dar nu numai. Trebuie să avem în vedere faptul că structura economiei românești nu face față unor schimbări importante care apar în această criză.”, a declarat Mircea Coșea, în exclusivitate pentru risco.ro.
Recesiunea tehnică, o certitudine
”Spre exemplu, o scădere este cauzată și de faptul că România nu a primit în perioada aceasta comenzile pe care le primea de obicei de la industria auto din cele trei țări de bază din Europa occidentală: Franța, Germania și Italia.
Noi suntem un fel de subcontractori ai acestei industrii, suntem specializați în piese, subansamble și alte asemenea pentru industria auto. Or, criza chipurilor a făcut ca industria auto mondială să aibă probleme, care la noi s-au văzut imediat.
Părerea mea este că nu vom mai putea să ajungem în 2022 la ritmul de creștere economică pe care ni l-am propus.
Am convingerea că și primele două trimestre ale acestui an vor fi trimestre de cădere, pentru că efectele crizei energetice nu au fost anihilate.”, arată profesorul de economie.
Este nevoie de anularea liberalizării din energie
”Criza energetică, în principal așa-numita problemă a facturilor, a atins economia noastră, care este o economie destul de înapoiată, manufacturieră, cu consumuri mari de energie, care nu a putut să facă față creșterilor de facturi.
Avem deci multe falimente, multe întreprinderi mari care au intrat în incapacitate de producție și au fost nevoite să își reducă activitatea.
Trebuia să existe măsuri la baza acestor dificultăți, adică reîntoarcerea la momentul zero al liberalizării, care s-a făcut greșit.”, mai spune Mircea Coșea.
Salvarea nu e în PNRR
”Măsurile propuse în acest moment (scăderea TVA-ului sau reducerea CAS-ului) rezolvă lucrurile doar pe o perioadă foarte scurtă, pentru că se adresează cauzei și nu efectului.
Este nevoie de măsuri de natură structurală, pe care deocamdată nu le vedem și în lipsa cărora putem vorbi fără probleme de recesiune tehnică în prima parte a lui 2022.
Nu mai vorbesc de efectele negative asupra populației, care este deja într-o cădere foarte importantă a puterii de cumpărare, vom avea un șomaj mult mai consistent în următoarele luni, pe fondul închiderii unităților de producție, iar speranța pe care o dau unii că vom putea să recuperăm aceste pierderi prin PNRR este una deșartă.
PNRR funcționează pe programe, nu pot fi mutați banii la pensii și la salarii. De aceea eu am anumite suspiciuni și în legătură cu realitatea promisiunilor care se fac astăzi cu privire la creșterea pensiilor sau că în 2022 nu se vor introduce noi impozite și taxe – nu văd de unde și cum.
Cea mai proastă veste în acest moment nu este regresul economiei din trimestrul IV 2021, ci că nu avem soluții și economia se va contracta și în trimestrele următoare.”, a conchis analistul economic.
