Deși Guvernul s-a angajat în programul de guvernare că nivelul datoriei pulice nu va depăși în acest an pragul de 50% din produsul intern brut - PIB, acest lucru s-a întâmplat încă din primele luni ale anului.
Astfel, datoria guvernamentală a fost de 50,6% la sfârşitul lui februarie și de 50,2% din PIB la finalul lunii ianuarie 2022, finanțiștii și specialiștii în economie trăgând deja un semnal de alarmă cu privire la evoluția gradului de îndatorare.
Finanțele s-au împrumutat în primele luni sume foarte mari
Fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, a declarat în exclusivitate pentru Risco.ro că România are o mare problemă, în contextul în care activitatea economică suferă, iar îndatorarea va continua pe tot parcursul anului, la costuri din ce în ce mai mari.
”Situația economică nu este bună, foarte multe activități economice și-au încetinit ritmul de creștere: construcțiile, activitatea din comerț.
Legat de datoria publică, Ministerul de Finanțe trebuie să ne spună dacă nu cumva așa a fost graficul de împrumut, să se împrumute mai mult în prima jumătate a anului – aici trebuie analizat, poate Guvernul a avut ca strategie să crească bufferul, pentru a reduce riscul unor împrumuturi mai scumpe în perioada următoare.
Trebuie să aflăm din ce cauză Finanțele s-au împrumutat în primele luni sume foarte mari. Guvernul trebuie să vină cu o explicație: A fost nevoie de rostogolirea împrumuturilor ajunse la scadență?”, a spus Gheorghe Ialomițianu.
Încrederea creditorilor internaționali, în scădere
”Sau de fapt creșterea economică este mai mică de ce s-a estimat inițial. Banca Mondială, de exemplu, a revizuit prognoza de creștere economică pentru România la doar 1,9%, în comparație cu estimările de 4,3% făcute anul trecut de guvernanți.
Trebuie văzut pentru ce au fost luate aceste împrumuturi: pentru investiții sau pentru consum? Ministrul de Finanțe trebuie să ne spună de ce această urgentare a împrumuturilor, pentru că de aici a crescut stocul datoriei.
Problema numărul unu a României este că datoria publică tot crește și ne împrumutăm la dobânzi tot mai mari decât anul recut.
Avem ca obiectiv reducerea deficitului bugetar, investiții cât mai mari, pentru că a scăzut deja gradul de încredere în România din partea investitorilor și a creditorilor internaționali.
În acest moment, discutăm mai mult despre finanțarea cheltuielilor cu caracter social și mai puțin despre consolidare fiscală și despre efectuarea de investiții cu impact major în economie, deci o îmbunătățire a ratingului de țară este exclusă.”, a adăugat fostul ministru.
Economia nu va fi spijinită
”În concluzie, ne putem aștepta la o creștere și mai mare a datoriei publice, la depășirea deficitului bugetar față de cel prognozat, iar satisfacerea nevoii de finanțare prin fonduri europene va fi departe de ce și-a propus actualul guvern.
Nu vom vedea măsuri cu impact major în sprijinirea economiei. Garanțiile acordate de guvern pentru credite destinate mediului de afaceri nu vor putea fi valorificate, pentru că multe firme nu vor putea îndeplini condițiile impuse de bănci pentru a lua creditele.
Guvernul ar trebui să aloce mai multe resurse bugetare Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, pentru că acolo există foarte multe programe pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii – IMM.
În contextul crizei alimentare, IMM-urile din domeniul agricol trebuie susținute financiar pentru a putea procesa materiile prime, cum ar fi cerealele sau semințele de floarea soarelui.”, a concluzionat Ialomițianu.
Trebuie precizat că, atunci când datoria publică ajunge la 50% din PIB, trebuie făcut un raport în Parlament și trebuie să se ia decizii privind un program de reducere a cheltuielilor bugetare, conform legii responsabilitatii fiscale.
