Datele publicate de Ministerul de Finante consemneaza un deficit bugetar de 4,7% din PIB dupa 11 luni, de unde reiese ca deficitul pe 2021 va fi cu mult sub estimarea de 7,13%, facuta la ultima rectificare bugetara.
Iar deficitul pe 2021 ar putea fi chiar sub cel tintit in bugetul pentru 2022, respectiv 5,8% din PIB.
In conditiile in care in Romania se vorbeste de lipsa spatiului fiscal pentru reforme, dar si pentru protectie sociala, o diferenta de 2% din PIB in ceea ce priveste deficitul bugetar (intre cel estimat de 7,13% si cel realizat, care va fi de peste 5%), avand in vedere un PIB estimat de peste 1.100 de milarde de lei in 2021, inseamna o suma foarte mare, de 22 de miliarde de lei.
Pentru comparatie, pachetul social adoptat de Guvern la finele lui 2021 este estimat la 13 miliarde de lei.
Nerealizarea programului de investitii publice
Fostul ministru de Finante Gheorghe Ialomitianu a declarat, in exclusivitate pentru Risco.ro, ca reducerea deficitului bugetar fata de nivelul estimat se datoreaza in primul rand esecului se a realiza investitiile publice propuse in economia romaneasca.
”Probabil ca deficitul bugetar va ajunge la finele anului aproape de 6% din PIB, pentru ca in decembrie de fac unele cheltuieli.
Ritmul este altul in decembrie, este luna in care se fac cele mai multe cheltuieli: se mai aloca bani pentru autoritatile locale, se mai dau bani din Fondul de rezerva pentru asistenta sociala.
Reducerea deficitului bugetar fata de nivelul estimat are ca principala cauza nerealizarea programului de investitii.
Putem spune ca din punct de vedere al reducerii deficitului bugetar e un lucru bun, dar din perspectiva economica e un lucru rau, pentru ca nu s-au facut investitii.
La 11 luni avem aproape 44 de miliarde de lei investitii fata de 69 de miliarde lei, cat s-a estimat la prima rectificare bugetara.
Implicatiile sunt desigur economice, avand impact si asupra veniturilor populatiei, pentru ca lipsa investitiilor face sa nu mai vina bani in economie in perioada urmatoare.”, a precizat Gheorghe Ialomitianu pentru Risco.ro.
Esecul atragerii de fonduri europene
”Daca ne uitam pe proiectul Legii Bugetului de stat pe 2022, vedem doua articole care se refera la derogare fata de Legea Finantelor Publice, 500 din 2002, si anume ordonatorii principali de credite au posibilitatea sa introduca noi proiecte de investitii pentru progrmarea bugetara 2014 – 2020 plus unu – deci noi nu avem proiecte pentru cadrul financiar multianual care e deja in prelungire cu un an, pana in 2021.
Ce sa mai vorbim de programarea bugetara 2021 – 2027 – nici acolo nu avem proiecte de investitii.
Se spune ca in 2022 avem estimate 88 de miliarde de lei investitii, dara fara proiecte de investitii care sa atraga acesti bani, riscul este foarte mare sa pierdem fondurile europenem, mai ales din programarea bugetara 2014 – 2020, aproape 12 miliarde de euro.
Acesti bani nu sunt angajati, ce sa mai vorbim de derulare. Ca sa ii putem angaja, trebuie sa garantam ca pana in 2023 si si putem folosi.”, arata fostul ministru de Finante.
Avertismentul Comisiei Europene
”Avem o problema cu semnalul de la Comisia Europeana, care a somat Guvernul de la Bucuresti sa nu majoreze cheltuielile permanente, cele cu salariile si pensiile. Nu se poate sa sacrificam din nou cheltuielile pentru investitii, care nu sunt permanente, pentru a aloca banii in zona sociala.
Politica aceasta ne creeaza probleme atunci cand intram in recesiune si deficitul bugetar depasete limita de 3% din PIB impusa de Comisia Europeana.
Executivul de la Bruxelles ne-a avertizat deja ca Legea Pensiilor si cea a Salariilor personalului bugetar sunt nesustenabile: in momentul cand intram in recesiune, sarim de 3% din PIB deficit bugetar.
Avem mari probleme legate de finantarea acestor cheltuieli permanente.”, a explicat Gheorghe Ialomitianu.
Spitalele si autostrazile, doar promisiuni
”Eu m-as fi bucurat daca depaseam si 7% din PIB deficit bugetar daca faceam acest lucru prin concretizarea de investitii: prin construirea de spitale, de autostrazi.
Noi ne laudam ca ne incadram in deficitul bugetar estimat la inceputul anului prin ne-efectuarea de investitii. Marea noastra problema e ca nu facem investitii si nu atragem fonduri europene.
Chiar si daca sunt alocati banii, lipsa proiectelor impiedica folosirea acestora.
Este neaparata nevoie de o analiza: cheltuielile publice cu personalul sunt deja mai mari decat s-a propus initial.
Alte cheltuieli publice - cu bunurile si serviciile, legate de dobanzi, in zona de asistenta sociala – care este nivelul lor?
Si care este nivelul cheltuielilor realizate cu investitiile, mult sub ceea ce s-a propus, de unde vine si reducerea deficitului bugetar.”, a conchis fostul ministru.
Pragul de 3%
Trebuie amintit faptul ca Romania si-a luat angajamentul fata de Comisia Europeana sa scada deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB pina in 2024.
Dar Franta si Italia fac in acest moment presiuni pe langa Comisia Europeana pentru a se renunta la restrictiile de natura fiscala la nivelul UE, astfel incat statele sa poata depasi pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si 60% din PIB pentru datoria publica.
Astfel, in bugetul propus de guvernul italian pentru 2022-2024, nu se prevede o revenire la un deficit bugetar de sub 3% din PIB, dupa perioada exceptionala de derogare de la aceasta lege, la nivel european, in contaxtul cheltuielilor extraordinare aduse de pandemia de coronavirus.
Iar Comisia Europeana a facut un ”apel la prudenta” catre guvernul de la Roma.
