Noţiunea de pensia ocupatională a captat pentru prima dată atenţia opiniei publice în 2011, când apăruse de fapt primul draft cu privire la creionarea proiectului de lege. La finele anului 2019, Camera Deputaţilor a adoptat în unanimitate propunerea de lege, iar în 2020 preşedintele României a promulgat proiectul nr. 489/2019 privind pensiile ocupaţionale.
În acest context, la sfârşitul săptămânii trecute, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a transmis faptul că, primul administrator de fond care poate încheia pensii ocupaționale, anume Pilon IV de pensii, a devenit funcţional.
Ce reprezintă pensia ocupaţională?
Conform reprezentanţilor ASF, pensia ocupaţională poartă această denumire tocmai pentru a sublinia faptul că, obţinerea ei este condiţionată de apartenența salariatului la un sector de activitate sau la o anumită profesie. Însă, există un criteriu esenţial pe care angajatorii trebuie să-l îndeplinească pentru a oferi angajaţilor acest beneficiu.
Astfel, o societate care înregistrează un număr de cel puţin 100 de salariaţi poate stabili un prospect în vederea accesării unei scheme de pensii ocupaționale. Prin urmare, după înființarea unui fond cu această destinaţie, administrarea sa va intra pe lista de atribuţii ale unui administrator autorizat de ASF. Ulterior, în baza acestei relații contractuale, angajatul va beneficia de contribuția angajatorului la fondul de pensii menţionat.
Pensia ocupaţională, beneficiu şi nu obligaţie
Conform dispoziţiilor proiectului de lege, dacă un angajator decide să stabilească o schemă de pensii ocupaționale, acesta are obligația de a oferi această schemă tuturor angajaților săi și în definitiv, de a vira contribuțiile aferente la timp. Totodată, salariatul poate participa, dacă dorește, conform schemei. În vederea acordării efective, angajatorul poate stabili valori diferențiate de contribuție proprie pentru angajații săi în funcţie de anumite criterii, precum vechime, funcție sau drepturi salariale (statul neavând un rol în acest sens).
Citeşte şi: pensionarea anticipată în 2022.
De reţinut, încheierea unor relații contractuale între o persoană și un angajator nu poate fi condiționată de obligarea persoanei în cauză de a contribui în nume propriu la un fond de pensii ocupaționale. Prin urmare, acest nou tip de pensie reprezintă un beneficiu suplimentar oferit de angajator, iar nu o obligaţie.
Angajatorul nu va avea posibilitatea de a face rețineri pentru contribuțiile angajaților la un fond de pensii ocupaționale fără acordul scris al acestora, menţionat într-un document individual de aderare la fond sau transmis ulterior printr-o notificare atât administratorului, cât și angajatorului.
Ca regulă, contribuțiile angajatorului și ale angajatului se datorează, colectează și virează de către angajator pe baza numelui, prenumelui și a codului numeric personal al participantului. Pe de altă parte, în cazul persoanelor care obțin venituri din activități independente, contribuțiile vor fi transmise de către acestea pe aceloraşi date de identificare menţionate anterior.
Mai mult, prin intermediul unui comunicat oficial, BCR Pensii a anunţat deja că este prima companie din ţara noastră care a a primit din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară, titulatura de administrator fonduri de pensii ocupaționale, aşa numitul Pilon IV.
Pensia ocupațională va putea fi cumulată cu alte tipuri de pensii reglementate de legislaţia în vigoare, respectiv pensia de stat, cele private și pensiile facultative.
