Egalitatea sexelor pe piata muncii, zguduita de pandemie

Egalitatea sexelor pe piata muncii, zguduita de pandemie

Problema egalitatii de sanse pe piata muncii intre femei si barbati este una veche si controversata. Si in societatea actuala sunt voci care inca sustin ca femeile nu beneficieaza de sanse egale cu barbatii la locul de munca, iar asta se vede in remuneratia primita, dar si in posibilitatile de a accede la functii de conducere sau de a obtine mai rapid o promovare. Altii spun ca, din contra, femeile au avut in ultimii ani o evolutie fulminanta in domeniul afacerilor, iar unul dintre avantajele reprezentantelor sexului frumos ar fi capacitatea de negociere, atentia la detalii si nu in ultimul rand, faptul ca uneori o femeie-antreprenor isi asuma riscurile mai calculat decat un businessman.

Unele femei intra in afaceri din nevoie sau intamplare, altele se pregatesc intens in acest sens, au studii si tintesc foarte sus. In privinta domeniului abordat, in cazul femeilor, regasim in general doua situatii: fie opteaza pentru ramuri cu traditie in antreprenoriatul feminin (beauty, traduceri, relatii publice, sanatate), fie aleg sa concureze direct cu barbatii in IT, publicitate sau domeniul bancar.

Revenind la problema inegalitatii de sanse, daca pana acum se mai manifesta inca in anumite sectoare, odata cu instalarea pandemiei COVID-19, prapastia intre cele doua sexe pe piata muncii si in mediul de afaceri s-a adancit. Principalele motive sunt:

- Cresterea ratei somajului general. Este adevarat ca ambele sexe au fost afectate profesional de pandemie, dar in randul femeilor se vorbeste deja despre o crestere a somajului cu pana la 50% in 2020 fata de 2019, la nivel international. Un decalaj urias. Si pe barbati pandemia i-a lasat fara loc de munca, dar numarul lor este mai mic. In general acestia lucreaza in numar mare in industria grea, pe santiere, in IT si in domenii in care distantarea si regulile de prevenire a infectiei au fost mai usor de aplicat, iar domeniile respective sunt mai puternice si mai greu de doborat de criza.

- Telemunca. Desi este considerata o varianta buna pentru a nu intrerupe activitatea, in cazul femeilor, conceptul work from home se transforma intr-un adevarat carusel intre treburile casnice, copii si activitatea profesionala. O misiune deloc usoara pentru o femeie care trebuie sa se ingrijeasca sa nu fie deranjat celalalt partener care lucreaza tot de acasa, sa-si duca la bun sfarsit propriile sarcini profesionale si sa fie si bucatareasa si bona, toate in acelasi timp. Foarte multe demisii au aparut in aceasta perioada in randul femeilor din acest motiv.

- Scoala online va sacrifica si mai mult jobul femeilor. Faptul ca scenariile se schimba de la o zi la alta, ca nu mai exista certitudinea unui program, arunca intr-o prapastie si mai mare jobul mamelor. In Romania, statul acorda o sustinere financiara si incurajeaza antreprenorii sa accepte munca de la distanta, insa daca in decurs de trei luni copilul face cateva saptamani de scoala online, alte cateva hibrid si doua saptamani merge la scoala fizic, programul de lucru al parintelui va fi complet dat peste cap. Pe de alta parte, putini angajatori accepta schimbari bruste, repetate, ale activitatii profesionale a angajatului. Mamele sunt in general cele care isi vor sacrifica munca pentru a se ocupa de copil.

In acest context, generat de pandemia de COVID-19, inclinarea balantei sexelor pe piata muncii ar putea fi considerata doar una temporara. Daca excludem acest episod pandemic si efectele lui imediate asupra egalitatii de sanse, putem concluziona ca in ultimii zeci de ani femeile au facut pasi importanti spre castigarea locului si statutului in societate, in familie si la job. “Locul femeii e la cratita” este o sintagma de mult apusa in epoca actuala. Acum incepe sa se contureze din ce in ce mai mult identitatea femeii ca o suma a mai multor ipostaze: antreprenor sau angajat, sotie si mama.