Cei mai noi recruți ai zonei euro - țările baltice - se confruntă cu unul dintre dezavantajele majore ale trecerii la euro.
În Estonia, inflația a atins maximul ultimelor două decenii, de 12,2% în decembrie. Nici vecina Lituania nu s-a descurcat mult mai bine, ultimele date arătând o creștere a prețurilor de peste dublu față de rata record de 5% din zona euro.
Cele două țări nu ar trebui să se aștepte ca politica monetară să le vină în ajutor prea curând: economistul șef al Băncii Centrale Europene a reiterat recent că o creștere a ratei dobânzii este ”foarte improbabilă” în 2022, deoarece prognozele sugerează că inflația va încetini sub obiectivul de 2% al BCE pe termen mediu, potrivit Bloomberg.
Dezavantaj față de vecini
Acest lucru contrastează însă cu acțiunile mai agresive adoptate de băncile centrale din centrul Europei, care nu fac parte din zona euro, în condițiile în care de la Varșovia până la Budapesta se acționează agresiv pentru a reduce cele mai mari creșteri de prețuri cu care se confruntă țările de la perioada comunistă și până azi.
”Dacă am fi avut propria noastră politică monetară, probabil am fi făcut ceea ce face Polonia și am fi crescut ratele dobânzilor”, a spus Martins Abolins, economist la Citadele Banka din Riga, capitala Letoniei, unde prețurile de consum au crescut cu 7,9% luna trecută.
În timp ce costurile îndatorării au fost ”puțin prea scăzute” pentru regiunea baltică de ani de zile, fără a genera dezechilibre economice grave, ponderea creșterii PIB în salarii este un motiv de îngrijorare, a spus el, potrivit sursei citate.
”Este dificil să găsești politici care să se potrivească tuturor”
Această îngrijorare este vizibilă și în Estonia, unde guvernul ia în considerare măsuri de reducere a inflației prin buget.
”Dacă avem o politică unică a ratei dobânzii în zona euro, atunci rolul politicii fiscale naționale este de a atenua diferențele”, a declarat luna trecută ministrul de finanțe Keit Pentus-Rosimannus.
Omologul său lituanian Gintare Skaiste este de acord, spunând miercuri, într-o conferință de presă, că problema situațiilor economice divergente a fost ridicată în cadrul reuniunilor Eurogrupului.
”Este dificil să găsești politici care să se potrivească tuturor”, a spus Skaiste. ”Prin urmare, ar trebui să ne bazăm mai mult pe măsurile naționale pe care țările le pot lua.”
Apartenența la zona euro înseamnă că ratele dobânzilor baltice nu s-au schimbat, în timp ce la vecinii lor au crescut, scrie sursa citată.
Nemulțumiri în Germania
Trebuie precizat că președintele BCE, Christine Lagarde, se confruntă deja cu un val puternic de contestare din partea guvernului de la Berlin, germanii fiind nemulțumiți de lipsa măsurilor privind reducerea inflației, în condițiile în care creșterea istorică a prețurilor dă o putenică lovitură puterii de cumpărare.
De celaltă parte, în România, deși nu facem parte din zona euro iar creșterile de prețuri pun mari probleme populației și economiei, Banca Națională a operat măsuri de majorare a dobânzii de politică monetară mult mai timide decât celelalte instituții similare din regiune.
Deși a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00% pe an, punând în aplicare trei decizii consecutive în acest sens, BNR se vede pusă în dificultate să scumpească și mai mult costul creditelor, în condițiile în care reducerea creditării poate avea efecte nedorite în zona consumului privat, dar și a costurilor la care se împrumută statul român.
Măsurile hotărâte de creștere a ratei de dobândă monetară și de reducere a finanțării cu bani ieftini a economiilor pot afecta ritmul creșterii economice, prin urmare băncile centrale majore au adoptat politici diferite în acest sens.
În timp ce Rezerva Federală a SUA a anunțat scumpirea dobânzilor la începutul lui 2022, Banca Centrală Europeană preferă să prelungească și în 2022 perioada de sprijinire financiară a economiior din zona euro.
