Alături de celelalte două ţări scandinave, Suedia și Danemarca, Norvegia este menţionată constant în topul primelor 10 cele mai fericite ţări din lume. În principiu, Norvegia se mândrește cu rate scăzute ale șomajului, remuneraţie semnificativă, coeziune socială și atenţie faţă de bunăstarea salariaţilor. Prin urmare, în articolul ce urmează am ales să prezentăm principalele elemente întâlnite în cultura norvegiană care “produc” angajați fericiți și productivi.
În primul rând, cultura muncii dezvoltate în Norvegia este caracterizată de o structură plată și de lucrători autonomi. Aşadar, există aşa numita „distanță în funcţie de putere redusă” între lideri, manageri și angajați, ceea ce înseamnă că există foarte puține diferențe ierarhice sau de statut. De foarte multe ori, pentru un nou angajat poate fi dificil să deosebească șeful de restul echipei.
Luarea deciziilor se face adesea prin consens, existând un grad ridicat de autonomie atât în privinţa activităţii derulate de angajați, cât și faţă de modul în care aceştia îşi îndeplinesc sarcinile deoarece în general, există un nivel ridicat de încredere că tot personalul contribuie la scopurile și obiectivele comune. Totodată, în majoritatea companiilor, codul vestimentar este informal.
De asemenea, norvegienii sunt de obicei motivați de dezvoltarea personală, fiind atraşi mai degrabă de un mediu de lucru plăcut și de colegi prietenoși, decât de recompense financiare sau de altă natură. Prin urmare, primează concepţia potrivit căreia angajații lucrează pentru binele comun și nu doar pentru reputaţie sau câştiguri persoanele. Pe de altă parte, în anumite arii de activitate, cum ar fi vânzări şi servicii financiare care prin natura lor impun noţiunea de competiţie, există medii de lucru în care realizările personale sunt în special apreciate.
Dacă cultura muncii scandinave ţi se pare interesantă, află mai multe despre “fika” şi cum influenţează productivitatea angajaţilor din Suedia.
O altă caracteristică fundamentală a culturii profesionale este reprezentată de facilitarea obţinerii unui echilibru între muncă și viață privată. Aşadar, există un principiu adânc înrădăcinat în filosofia norvegiană potrivit căruia “oamenii muncesc strict pentru a trăi şi nu trăiesc doar pentru a munci”. Prin urmare, stilul de viață se învârte în jurul valorilor familiei, sportului și traiului în aer liber. Norvegienii au o relație strânsă cu natura, multe familii deţinând câte un „hytter” (cabane) aproape de coastă sau în munți. Astfel, este o practică acceptată ca la finalul săptămânii angajaţii să plece mai devreme de la serviciu pentru a merge la „hytte” al lor.
Mai mult, copii ocupă un loc important în societate, fapt care influențează și cultura muncii. Deci, este acceptabil şi chiar încurajat ca părinţii cu copii mici (indiferent de sex) să termine programul de lucru mai devreme pentru a-și lua copiii de la grădiniță sau şcoală. Plus, în Norvegia atât mamele, cât și tații primesc fiecare câte 15 săptămâni de concediu pentru creşterea copilului, şi încă 18 săptămâni pe care părinţii le pot împărți.
Din perspectiva programului de lucru, norvegienii muncesc în medie 38 de ore pe săptămână, de altfel a treia cea mai scurtă săptămână de lucru dintre țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Chiar dacă cultura muncii este flexibilă comparativ cu alte state, angajaţii depun eforturi considerente. În 2020, Norvegia a fost cotată a treia cea mai productivă țară din lume, rata șomajului fiind în prezent la un nivel scăzut.
