Despre criza economica se vorbeste inca de la inceputul pandemiei COVID-19 si asta pentru ca istoria a aratat ca orice dezastru a atras dupa sine o perioada de recesiune. Cand isi va face debutul? Cat de puternic se va resimti? Care vor fi consecintele? Sunt intrebari care au stat in acest timp pe buzele tuturor. De factori declansatori, nu am dus lipsa: mai intai o perioada destul de lunga de lockdown, apoi masuri de distantare sociala care au dus si la distantare economica, ulterior reluarea activitatii cu restrictii, cresterea ratei somajului, primele falimente ale companiilor.
“Ma astept sa se mareasca numarul de concedieri”
Criza a inceput deja, sustin specialistii, ba chiar ar putea sa atinga un varf mai mare decat cea din 2009, episodul care a devenit un punct de referinta pentru evolutia situatiei economice din Romania. Totusi, desi criza s-ar fi instalat deja, de ce pare ca romanii nu o resimt? Sau cel putin nu atat de acut? Imprumuturile ar amortiza de fapt efectele negative ale pandemiei si crizei economice. O solutie, pe termen scurt, dar o sabie cu doua taisuri, pe termen lung.
"Criza este la inceput, dar nu este la amploarea maxima. Probabil in ultimele luni ale anului si in inceputul anului urmator se vor resimti efecte mai dure. Cunoastem ca in Romania sunt multe subsidiare ale companiilor americane, iar efectele neplacute din Statele Unite ajung, de obicei, si la subsidiare din Romania. Ma astept sa se mareasca numarul de concedieri si sa continue devalorizarea leului. Din punctul meu de vedere este o criza mai mare decat cea din anul 2009, insa efectul nu se simte atat de tare pentru ca Guvernul se imprumuta in mod masiv. Faptul ca in 2020 exista o exceptie de la limita maximului deficit bugetar de 3% a permis aceste imprumuturi. Pastrarea unui deficit bugetar rezonabil si a unui buget alocat si pentru investitii va fi foarte greu de realizat cand pe o executie bugetara la 7 luni incasarile bugetare se duc la cheltuieli cu salarii in sistemul public, in asistenta sociala si la pensii. Reversul medaliei in echilibrarea bugetului este unul din pacate neplacut, dar necesar, o reducere a cheltuielilor publice probabil cu concedieri, dar si posibile majorari de taxe cu precadere accize si TVA", este de parere consultantul fiscal, Adrian Benta.
Unii sunt mai egali decat altii....
Inca din primele luni de pandemie, Guvernul Romaniei a defilat cu o serie de masuri menite sa sprijine sectoarele economiei puternic afectate de criza COVID-19. Turismul, transporturile aeriene si sectorul HoReCa sunt doar cateva dintre domeniile puse la pamant de perioada de lockdown. Pentru angajatorii si angajatii din aceste zone, Guvernul a venit cu un pachet de masuri care ar fi avut rolul sa previna o eventuala criza puternica. Insa, dezechilibrul dintre public si privat a zdruncinat puternic economia, sunt de parere specialistii.
"Masura suportarii somajului tehnic, desigur, cu indemnizatii mult mai mici decat salariul respectivului salariat, masura amanarii scadentelor obligatiilor financiare pentru firme si PFA, masura amanarii ratelor pot fi considerate masuri bune, insa acestea s-au adresat doar mediului privat, sistemul public nu a participat la suportarea crizei, iar in unele institutii chiar nu s-a lucrat si putea si sistemul public sa participe la suportarea crizei chiar prin aplicarea procedurii de somaj tehnic", sustine consultantul fiscal, Adrian Benta.
Cat de puternic va lovi si ce solutii exista?
Este o intrebare la care cu greu se poate contura un raspuns. Consecintele acestei perioade depind in mare masura si de capacitatea de reactie a fiecarui stat. Romania s-a aliniat strategiilor de la nivel mondial. Spre deosebire de tari ca Suedia, Norvegia sau Marea Britanie, care in prima faza au luat-o in cu totul alta directie si au testat propriile strategii, Romania a ales calea comuna: lockdown si apoi masuri de restrictie si relaxare treptata. Asta a dus la un blocaj in mai multe sectoare ale industriei.
“Apreciez, din punct de vedere economic, ca masura inchiderii la gramada a unor sectoare de activitate nu este una in regula. Eu consider ca Guvernul trebuia sa puna accentul mult mai mult pe partea de preventie, pe a gasi metode medicale de impiedicare a imprastierii virusului si de a obisnui cetatenii sa lucreze protejandu-se pe ei si protejand pe altii. Efectul deciziei de <stati in casa> fara a da o alternativa de lucru, si menționez, cu aplicarea cu strictete a masurilor de protectie sanitara, a condus la un numar de aproximativ 500.000 de someri si probabil vom avea un deficit bugetar de 80 miliarde lei”, este de parere Adrian Benta.
La intrebarea care ar putea fi colacul de salvare in criza, unul dintre raspunsuri ar fi investitiile coerente. Specialistul mentioneaza angajarea si respectarea promisiunilor de realizare a autostrazilor, podurilor si aeroporturilor, canalelor de irigatii. Criza nu dispare peste noapte, nimeni nu o poate “fenta”, dar poate fi depasita mai usor cu masuri concrete.
Sprijinirea micilor intreprinzatori pentru a accesa proiecte finantate din fonduri europene ar fi o alta solutie. Nu este suficient ca statul sa pompeze bani din bugetul propriu, ba chiar sa se imprumute la nesfarsit, pentru a sustine supravietuirea companiilor, ci fiecare antreprenor trebuie sa fie instruit sa se ajute singur.
