Banca Centrala Europeana a anuntat ca nu intentioneaza sa limiteze programele de sprijin financiar pentru sustinerea economiei din zona euro.
BCE si Banca Centrala a Japoniei, care a facut un anunt similar, sunt singurele institutii de reglementare majore care au ales sa ignore pericolele inflatiei si sa continuea sa pompeze lichiditati in economiile lovite de pandemia de coronavirus.
De cealalta parte, Rezerva Federala din SUA, Banca Angliei si Banca Populara Chineza si-au anuntat deja intentiile de a reduce din programele de sprijin si de a majora dobanzile de politica monetara, ca o masura de contracarare a inflatiei care ridica amenintari importante la adresa economiei globale.
Subestimarea pericolelor aduse de inflatie
Dar iata ca politicile BCE sunt contestate chiar din Germania, principala forta economica a Uniunii Europene si a zonei euro, prin vocea celui care foarte probabil va deveni ministru de Finante la Berlin.
Christian Lindner, lider politic german pro-business, care se afla cu sanse reale in cursa pentru a deveni urmatorul ministru de Finante al Germaniei, a avertizat ca Banca Centrala Europeana trebuie sa reziste tentatiei de a ajuta tarile euro foarte indatorate, pe masura ce inflatia se accelereaza.
Astfel, Lindner a luat la tinta pe retelele de socializare clasa politica din Germania, acuzand-o ca a ”subestimat” pericolele inflatiei.
Reactia sa publica a venit dupa o un schimb contradictoriu de opinii cu doi economisti americani, pe tema pozitiei sale hotarate de a restrange imprumuturile guvernamentale, realizate cu larghete pentru a ajuta economiile sa iasa din criza declansata de pandemia de coronavirus.
”Daca BCE va fi prinsa in politica fiscala a tarilor puternic indatorate, ar avea putine mijloace de a lupta impotriva inflatiei”, a scris Lindner sambata. Mentinerea cresterilor de preturi este o responsabilitate sociala si a lasa inflatia sa scape de sub control duce la saracie, a sustinut el, potrivit Bloomberg.
Controverse pe nivelul datoriei publice
Partidul lui Lindner, FDP, face eforturi pentru limitarea cheltuielilor in cadrul discutiilor ce au loc in coalitia tripartita care vor determina directia politicii economice a Germaniei pentru urmatorii patru ani.
In timp ce social-democratii si, mai ales, Verzii isi doresc o politica fiscala mai extinsa, pentru a conduce tranzitia catre o economie cu emisii scazute de carbon, Lindner, in varsta de 42 de ani, sustine ca este riscant sa fie acumulata prea multa datorie publica.
El a spus, de asemenea, ca doreste controlul ministerului de Finante ca o conditie pentru ca partidul pe care il conduce, liberal-democratii de la FDP, sa se alature urmatorului guvern de la Berlin.
Urmatoarele saptamani sunt decisive pentru incehierea negocierilor dure ce au loc intre social democratii de la SPD, Verzii Annalenei Baerbock si FDP-ul condus de Christian Lindner.
In context, trebuie precizat ca economistul laureat al premiului Nobel Joseph Stiglitz, precum si Adam Tooze, profesor de istorie la Universitatea Columbia, au avertizat in saptamanalul Zeit ca opiniile lui Lindner despre finantele publice sunt ”clisee conservatoare” care ar impiedica Germania sa realizeze investitiile de care are nevoie pentru atingerea tintelor legate de reducerea emisiilor de carbon.
Ei vor in schimb ca Robert Habeck, de la Verzi, sa fie ministrul Finantelor.
