In randul tarilor membre ale Uniunii Europene, Romania atribuie sistemului de sanatate cea mai mica cota din venitul sau national: 5 % fata de o medie 9.8% la nivel european sau 1029 de euro chelutiti pe cap de locuitor in Romania fata de 2884 euro media europeana, se arata in Cartea Alba a Sanatatii publicata de Grupului de lucru Sanatate CCIFER - Camera de Comert, Industrie si Agricultura Franceza in Romania.
Iar noua realitate pandemica a subliniat necesitatea modernizarii sistemului medical din Romania si nevoia urgenta de a creste calitatea serviciilor medicale atat in sistemul de sanatate public, cat si in cel privat, arata documentul citat, care vine cu 5 sugestii pentru cresterea gradului de finantare a unitatilor medicale.
Plafonarea valorii pachetului de servicii medicale de baza
Astfel, Grupul de lucru Sanatate CCIFER recomanda :
1. Limitarea categoriilor de venituri si de contribuabili pentru care se aplica conditii diferite pentru calculul contributiei la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS).
2. Definirea pachetului de serviciile medicale de baza care sa fie acoperite de catre contributia la sistemul public de sanatate, urmand ca serviciile ce depasesc pragul sa fie platite din buzunarul pacientului sau prin asigurare privata de sanatate. Astfel se va limita suma decontata de CNAS, iar serviciul medical va putea fi prestat atat intr-un spital privat, cat si intr-unul de stat.
Simultan se impune dezvoltarea instrumentelor complementare de finantare si accesare a serviciilor medicale cum sunt asigurarile complementare si abonamentele medicale, prin acordarea de stimulente angajatorilor care ofera astfel de instrumente complementare de finantare si accesare.
Nou mecanism de plata pentru serviciile medicale
3. Implementarea de catre CAS a unui nou mecanism de plata a serviciilor medicale aplicat unitar furnizorilor de servicii medicale, indiferent de forma de proprietate, bazat fie pe costul efectiv acceptat de CAS, fie pe tarife maximale corelate cu preturile practicate pe piata libera.
4. Crearea unui sistem electronic de gestiune a serviciilor medicale si costurilor unic pentru pacient, accesibil furnizorilor de servicii medicale si interconectabil cu furnizorii de servicii medicale, prin mutualizarea folosirii cardului de sanatate existent.
Aceasta masura va asigura trasabilitatea decontarilor, o transparenta mai mare pentru pacientul asigurat cat si simplificarea decontarilor de la bugetul de stat (oriunde in sistem public sau privat).
Corelativ se poate implementa o extindere a coplatii simultan cu drepturi de deducere a coplatii prin rambursarea partiala de catre CAS, destinatia fondurilor rambursate de CAS putand fi limitata la achizitia de medicamente si servicii medicale.
Introducerea coplatii
5. De asemenea, se recomanda refacerea mecanismului de stabilire a coplatii astfel incat aceasta sa atinga un nivel care sa genereze o sursa de finantare pentru spitalele publice din care sa fie acoperite investitii in dezvoltare.
Un exemplu este Franta, in care exista o coplata minima pentru orice serviciu si o coplata de aproximativ 20% pentru serviciile care depasesc o anumita valoare.
Grupul de lucru Sanatate CCIFER si-a structurat activitatea inca de la inceputul pandemiei in jurul a patru prioritati strategice pentru redresarea sistemului medical si reformarea acestuia in mod durabil, vizand sustinerea eforturilor autoritatilor in combaterea crizei sanitare.
Cele patru prioritati ale Grupului de lucru Sanatate CCIFER sunt ameliorarea infrastructurii spitalicesti, finantarea sistemului de sanatate, preventia si digitalizarea.
Acestea stau la baza celor 35 de sugestii pe care expertii CCIFER le-au formulat in Cartea Alba a Sanatatii.
Grupul de lucru este format din 35 de membri, reprezentanti ai companiilor din sectorul medical, farma, ai serviciilor medicale, asigurarilor private de sanatate, dar si ai sectoarelor conexe, dintre care se remarca Bayer, Regina Maria, Sanofi, Servier Pharma, Groupama Asigurari, Sanopass, Ipsen Pharma, Telios Care.
