Activitatea bancilor din Uniunea Europeana se va supune unui nou set de norme de reglementare, care va aduce schimbari majore nu doar in ceea ce priveste cerintele de prudentialitate, ci si legat de relationarea institutiilor financiare la domeniul tranzitiei verzi, de importanta majora pentru Comisia Europeana.
Astfel, Executivul de la Bruxelles nu doar grabeste, prin noul pachet de reglementari, implementarea conditiilor prevazute in Acordul Basel III, cu privire la cerintele de capital, dar introduce prevederi legate de consolidarea rezilientei sectorului bancar in fața riscurilor de mediu.
Trebuie precizat ca industria bancara in ansamblul sau castiga in acest moment sume substantiale din subscrierea vanzarilor de obligatiuni ”verzi”,legate de ESG - environmental, social, governance.
Astfel, bancile au castigat comisioane de peste 3 miliarde de dolari in 2021 din aranjarea vanzarilor de obligatiuni promovate ca instrumente de dezvoltare ecologica, sociala sau durabila pentru companii.
Prin modificarile aduse Regulamentului privind cerintele de capital si Directivei privind cerintele de capital, Comisia Europeana vrea sa se asigure de faptul ca bancile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele socuri economice viitoare si vor contribui in același timp la redresarea Europei in urma pandemiei de COVID-19 si la tranzitia catre neutralitatea climatica.
Este ultima etapa a procesului de punere in aplicare a Acordului Basel III in UE. Acest acord a fost convenit de UE si de partenerii sai din G20 in cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancara si urmareste sa consolideze rezilienta bancilor in fața unor posibile socuri economice.
Iar noile propuneri normative marcheaza ultima etapa a reformei normelor bancare.
Executivul comunitar anunta ca revizuirea consta in urmatoarele elemente legislative:
- o propunere legislativa de modificare a Directivei privind cerintele de capital (Directiva 2013/36/UE);
- o propunere legislativa de modificare a Regulamentului privind cerintele de capital (Regulamentul 2013/575/UE);
- o propunere legislativa separata de modificare a Regulamentului privind cerintele de capital în domeniul rezolutiei (asa-numita propunere daisy chain).
Punerea in aplicare a Acordului Basel III – consolidarea rezilientei la socurile economice
Pachetul normativ pune in aplicare cu fidelitate prevederile Acordului international Basel III, tinand cont totodata de particularitatile sectorului bancar din UE, de exemplu in ceea ce priveste creditele ipotecare cu risc scazut.
Mai precis, propunerea urmareste sa garanteze faptul ca „modelele interne” utilizate de banci pentru calcularea cerintelor lor de capital nu subestimeaza riscurile, asadar ca nivelul de capital detinut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective.
In acest mod se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între banci, restabilindu-se increderea in aceste rate si soliditatea sectorului in ansamblul sau.
Propunerea vizeaza consolidarea rezilientei, fara a conduce la cresteri semnificative ale cerintelor de capital.
Ea limiteaza impactul global asupra cerintelor de capital la ceea ce este necesar, asigurand astfel mentinerea competitivitatii sectorului bancar din UE.
De asemenea, pachetul de norme reduce si mai mult costurile de asigurare a conformitatii, in special pentru bancile mai mici, fara a relaxa standardele prudentiale.
Durabilitatea – contributia la tranziția verde
Consolidarea rezilientei sectorului bancar in fata riscurilor de mediu, sociale si de guvernanta este o componenta-cheie a Strategiei Comisiei privind finantarea durabilă.
Este esential sa se imbunatateasca modul in care bancile masoara si gestioneaza aceste riscuri, precum si sa se asigure faptul ca pietele pot monitoriza activitatea bancilor. Reglementarea prudentiala joaca un rol esential in aceasta privinta, noteaza Comisia Europeana.
Noile norme vor impune bancilor obligatia ca sistematic sa identifice, sa publice si sa gestioneze riscurile de mediu, sociale si de guvernanta, in contextul activitatii lor de gestionare a riscurilor.
Este prevazuta inclusiv obligatia ca atat autoritatile de supraveghere, cat si bancile sa deruleze, la intervale regulate, simulari de criza in domeniul climatic.
Autoritatile de supraveghere vor trebui sa evalueze riscurile de mediu, sociale si de guvernanta in cadrul evaluarilor periodice pe care le realizeaza in scopul supravegherii.
Toate bancile vor trebui, de asemenea, sa publice informatii privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale si de guvernanta. Pentru a se evita impovararea bancilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informatiilor vor fi proportionale.
Masurile propuse nu numai ca vor spori rezilienta sectorului bancar, ci vor asigura si faptul ca bancile tin seama de considerentele de durabilitate.
O supraveghere mai stricta – asigurarea unei gestionari robuste a bancilor din UE si a unei protectii imbunatatite a stabilitatii financiare
Pachetul de norme pune la dispozitia autoritatilor de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a bancilor din UE.
Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate si prevad cerinte de competenta profesionala si probitate morala prin care autoritatile de supraveghere evalueaza daca personalul de conducere detine competentele si cunostintele necesare pentru gestionarea unei banci.
Mai mult, ca reactie la scandalul ”WireCard”, autoritatile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiara, inclusiv filialele bancilor.
Acest set imbunatatit de instrumente va asigura gestionarea solida si prudenta a bancilor din UE.
Revizuirea abordeaza, de asemenea – in mod proportional – chestiunea stabilirii sucursalelor bancilor din tari terte in UE.
In prezent, aceste sucursale sunt in primul rand supuse legislației nationale, iar armonizarea la nivel european ramane foarte limitata.
Pachetul armonizeaza normele UE in acest domeniu, ceea ce le va permite autoritatilor de supraveghere sa gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entitati, care si-au intensificat in mod semnificativ activitatea in UE in ultimii ani.
